Uniunea Europeană a demarat procedura de infrigement pentru neaplicarea legisalției europene privind migrația. Au fost declarate 40 de proceduri de infrigement pentru 23 de state membre care nu au pus în acord legisalția internă cu sistemul european de azil, inclusiv România. Este vorba despre Directiva privind procedura de azil și o directivă prin care UE cere garantarea existenței unor locații de azil, a unor locuințe pentru azilanți, precizate în Directiva privind condițiile de primire dar și motivele pentru care o persoană poate primi protecție internațională, precizate clar printr-o directivă în acest sens.
Dimitri Avramopulos, comisarul pentru migrație și afaceri interne a subliniat și el că standardele comune trebuie respectate de către toți, toate statele membre, în ceea ce privește modul în care sunt primiți solicitanții de azil și că toate statele membre trebuie să aibă în vedere, în procesul de prelucrare a cererilor de azil, aceleași standarde asumate comun de Uniunea Europeană.
Comisia Europeană a adoptat 40 de decizii referitoare la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 19 state member. Comisia trimite avize motivate către Bulgaria și Spania pentru că acestea nu au comunicat măsurile naționale adoptate în vederea transpunerii versiunii actualizate aDirectivei privind condițiile pentru protecția internațională (2011/95/UE). Directiva armonizează standardele minime referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională. De asemenea, prevede o serie de drepturi privind protecția împotriva returnării, permisele de ședere, documentele de călătorie, accesul la un loc de muncă, accesul la educație, protecție socială, servicii medicale, accesul la locuință, accesul la facilitățile de integrare, precum și dispoziții specifice pentru copii și persoanele vulnerabile. Termenul de transpunere a acestei directive a expirat la 21 decembrie 2013. În pofida scrisorilor de punere în întârziere (prima etapă oficială a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor) trimise Bulgariei și Spaniei în iunie 2013 și, respectiv, în ianuarie 2014, cele două state membre fie nu au transpus Directiva privind condițiile pentru protecția internațională, fie încă nu au notificat Comisia cu privire la măsurile naționale de transpunere. Comisia trimite scrisori de punere în întârziere unui număr de 18 state membre ( Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Suedia, Slovenia) care nu au comunicat măsurile naționale pe care le-au adoptat pentru a transpune în întregime Directiva revizuită privind procedurile de azil (2013/32/UE): Această directivă stabilește procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale și reguli mai clare cu privire la modul în care se pot depune cererile de azil. Dispozițiile sale se aplică tuturor cererilor de protecție internațională depuse pe teritoriul statelor membre, inclusiv la frontierele, în apele teritoriale sau în zonele de tranzit ale acestora. Statele membre aveau obligația de a transpune această directivă, care actualizează Directiva 2005/85/CE și de a comunica măsurile naționale de transpunere Comisiei până la 20 iulie 2015 (cu excepția articolului 31 alineatul (3), (4) și (5), pentru care termenul de transpunere este 20 iulie 2018). Comisia trimite scrisori de punere în întârziere unui număr de 19 state membre (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Ungaria, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Suedia, Slovenia.) pentru că nu au comunicat măsurile naționale pe care le-au adoptat pentru a transpune în întregime versiunea actualizată a Directivei privind condițiile de primire (2013/33/UE Danemarca, Irlanda și Regatul Unit) care stabilește standardele minime comune pentru primirea solicitanților de protecție internațională în statele membre. Aceasta prevede că statele membre au obligația legală de a se asigura că în momentul în care depun o cerere de protecție internațională, solicitanții pot avea acces la anumite condiții materiale de primire. Ele includ cazare, hrană și locuri de muncă, precum și îngrijiri medicale și psihologice. De asemenea, directiva restricționează detenția persoanelor vulnerabile, în special a minorilor. Statele membre trebuiau să transpună directiva, care actualizează Directiva 2003/9/CE și să comunice măsurile naționale de transpunere luate până la 20 iulie 2015. Comisia trimite o a doua scrisoare suplimentară de punere în întârziere Greciei, pentru încălcarea unor prevederi ale versiunilor actualizate ale Directivei privind condițiile de primire și Directivei privind procedurile de azil. Aceasta se referă la deficiențe grave ale sistemului de azil elen, mai ales în ceea ce privește condițiile materiale de primire a solicitanților de protecție internațională, în special a persoanelor cu nevoi speciale și vulnerabile și la deficiențele structurale de funcționare a sistemului de tutelă sau a reprezentării juridice a tuturor minorilor neînsoțiți pe parcursul derulării procedurii de azil. În urma primirii scrisorii de punere în întârziere adresată de Comisie în 2009 și a unei prime scrisori suplimentare de punere în întârziere în 2010, Grecia s-a angajat să își reformeze în profunzime sistemul de azil, pe baza unui plan național de acțiune privind reforma azilului și gestionarea migrației, prezentat în august 2010 și revizuit în ianuarie 2013. Comisia a monitorizat îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de planul de acțiune și a pus la dispoziție sprijin financiar și tehnic. În luna martie, Grecia a prezentat o nouă foaie de parcurs privind azilul pentru 2015. Deși s-au făcut progrese, nu există încă suficientă capacitate de primire, independent de afluxul neașteptat de mare din ultima perioadă. În consecință, Comisia Europeană are, în continuare, motive serioase de îngrijorare cu privire la disponibilitatea unor condiții corespunzătoare de primire pentru solicitanții de azil și la situația minorilor neînsoțiți care solicită azil. Scrisorile de punere în întârziere reprezintă prima etapă oficială a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. După ce primesc o scrisoare de punere în întârziere, statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde. În caz de necomunicare trebuie să notifice Comisiei măsurile naționale de transpunere. În absența unor răspunsuri satisfăcătoare sau în absența repetată a notificării măsurilor naționale de transpunere în întregime a directivei, Comisia Europeană poate decide să trimită avize motivate, a doua etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. După ce au primit avizele motivate, statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde Comisiei, informându-o pe aceasta cu privire la măsurile luate pentru a garanta deplina transpunere sau punerea legislației naționale în conformitate cu legislația UE. În caz contrar, Comisia poate decide să le trimită în fața Curții Europene de Justiție. În cazurile în care nu se comunică măsurile naționale de transpunere, Comisia poate propune Curții să impună sancțiuni financiare conform articolului 260 alineatul (3) din TFUE. Cinci acte legislative diferite formează nucleul sistemului european comun de azil (Regulamentul Dublin, Directiva reformată privind procedurile de azil, Directiva reformată privind standardele minime, Directiva reformată privind condițiile de primire și Regulamentul EURODAC privind prelevarea amprentelor digitale). La 13 mai 2015, Comisia Europeană și-a prezentat Agenda europeană privind migrația, care stabilește o abordare cuprinzătoare pentru a îmbunătăți gestionarea migrației, sub toate aspectele sale. Aceasta a inclus un angajament prin care Comisia se obligă ca, atunci când ia în considerare inițierea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, să acorde prioritate transpunerii și punerii în aplicare a legislației adoptate recent privind standardele în materie de azil. Comisia a deschis astăzi 37 de cazuri noi, a trecut în etapa următoare a procedurii 2 din cazurile care erau deja în curs și a trimis o a doua scrisoare suplimentară de punere în întârziere într-unul dintre cazuri. La 28 august 2015 Comisia a trimis către Cipru, Germania, Grecia, Ungaria și Italia scrisori administrative prin care a solicitat clarificări privind conformitatea cu Regulamentul EURODAC (Regulamentul UE/603/2013). De asemenea, la 11 septembrie 2015, a trimis scrisori administrative către Germania, Italia și Grecia, prin care a solicitat clarificări cu privire la adoptarea și aplicarea deciziilor de returnare (Directiva 2008/115/CE). Sursa: puterea.ro
