Declarațiile comisarului european pentru extindere, Marta Kos, făcute la Chișinău, au readus în prim-plan una dintre cele mai sensibile și strategice teme ale Uniunii Europene: extinderea spre Balcanii de Vest. Potrivit oficialului european, Muntenegru ar putea deveni al 28-lea stat membru al UE în anul 2028, în timp ce Albania ar putea urma până la finalul mandatului actualei Comisii Europene.
De ce Muntenegru este în fruntea listei? Este considerat cel mai avansat candidat la aderare, cu toate dosarele de negociere deschise. Procesul tehnic ar putea fi încheiat până la sfârșitul anului viitor, ceea ce, dacă ținem cont de perioada necesară ratificării tratatelor (1-2 ani), face realistă aderarea în 2028.
Țara are o populație de aproximativ 620000 de locuitori și o economie relativ mică, ceea ce înseamnă că integrarea sa nu ar genera presiuni majore asupra bugetului UE. Din perspectiva Bruxelles-ului, aceasta este o oportunitate de a demonstra că extinderea continuă, chiar și într-un context geopolitic complicat.
Albania: un drum mai lung, dar în același ciclu instituțional. Țara se află într-un stadiu mai puțin avansat, cu două capitole de negociere încă nedeschise. Totuși, dacă ritmul actual se menține, discuțiile tehnice ar putea fi finalizate în 2027, ceea ce ar permite aderarea în perioada 2028-2029.
Albania are o populație de aproximativ 2,8 milioane de locuitori și se confruntă cu provocări structurale – inclusiv reforme în justiție, combaterea corupției și consolidarea statului de drept. Pentru UE, integrarea Albaniei este importantă din perspectiva stabilității regionale și a reducerii influenței altor actori geopolitici, precum Rusia sau China, în Balcanii de Vest.
Miza geopolitică: extinderea ca scut împotriva instabilității. Antonio Costa, președintele Consiliului European, a subliniat recent că „extinderea reprezintă cea mai importantă investiție geostrategică” a Uniunii. Într-un moment în care războiul din Ucraina și tensiunile globale sporesc vulnerabilitatea Europei, consolidarea influenței UE în vecinătatea sa devine o prioritate.
Balcanii de Vest rămân o zonă sensibilă, cu riscuri de instabilitate etnică și cu presiuni externe. Aderarea Muntenegrului și a Albaniei ar însemna nu doar o extindere economică, ci și una strategică, menită să securizeze regiunea și să reducă tentația unor alianțe alternative.
Extinderea nu este lipsită de dificultăți. UE trebuie să își adapteze propriile instituții și bugetul pentru a integra noii membri. În plus, există riscul ca reformele interne din statele candidate să fie incomplete, ceea ce ar putea genera probleme post-aderare, cum s-a întâmplat în unele cazuri din trecut.
De aceea, Comisia Europeană promovează conceptul de „integrare graduală”, care presupune accesul treptat al statelor candidate la piața unică și la unele politici comunitare, chiar înainte de aderarea deplină.
Un test pentru credibilitatea UE: Aderarea Muntenegrului în 2028 și, ulterior, a Albaniei ar reprezenta un semnal puternic că proiectul european continuă să se extindă, în ciuda crizelor și a provocărilor interne. Totodată, succesul acestui proces va depinde de voința politică a ambelor părți – Bruxelles și capitalele balcanice – și de capacitatea UE de a-și adapta mecanismele de funcționare la un număr mai mare de membri.
Foto: Sediul Comisiei Europene, Bruxelles / commons.wikimedia.org
