{"id":9287,"date":"2019-05-15T21:30:12","date_gmt":"2019-05-15T19:30:12","guid":{"rendered":"https:\/\/migrantcenter.ro\/?p=9287"},"modified":"2019-05-15T21:30:12","modified_gmt":"2019-05-15T19:30:12","slug":"efectele-geopolitice-si-sociale-ale-migratiei-transfrontaliere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.migrantcenter.ro\/ar\/efectele-geopolitice-si-sociale-ale-migratiei-transfrontaliere\/","title":{"rendered":"Efectele geopolitice si sociale ale migratiei transfrontaliere"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Funda\u021bia European\u0103 Titulescu \u2013 Centrul de Studii Strategice a organizat mar\u021bi, 14 mai o dezbatere cu tema: Efectele geopolitice si sociale ale migratiei transfrontaliere<\/p>\n

“\u00cen Europa, c\u00e2nd migra\u021bia scade, na\u021bionalismul cre\u0219te”[1]<\/strong><\/em><\/p>\n

Geografie<\/strong><\/p>\n

Migran\u021bii care sosesc \u00een Europa pot fi \u00eencadra\u021bi \u00een dou\u0103 categorii: cei care fug de r\u0103zboi (deseori din Orientul Mijlociu) \u0219i cei economici, care fug de condi\u021bii economice precare (deseori din Africa). Pentru refugia\u021bii din Orientul Mijlociu \u0219i Asia de sud, Bulgaria \u0219i Grecia sunt dou\u0103 puncte de intrare majore. De aici, ei folosesc trei rute (care au drept destina\u021bie Austria \u0219i Germania), prin Balcani, pentru a se deplasa \u00een restul Europei. De\u0219i Balcanii sunt o regiune predominant muntoas\u0103, ei nu reprezint\u0103 un obstacol natural pentru a limita fluxul migrator, migran\u021bii folosind, \u00een mod frecvent, c\u0103ile ferate \u0219i drumurile, cel pu\u021bin pentru o parte a c\u0103l\u0103toriei lor.<\/p>\n

Majoritatea celor care folosesc aceste rute sunt cai care fug din calea r\u0103zboiului din Siria \u0219i Irak. Migran\u021bii economici sosesc din Africa \u0219i utilizeaz\u0103 Italia \u0219i Spania drept puncte de intrare.<\/p>\n

Ridicarea de ziduri<\/strong><\/p>\n

Deoarece Uniunea European\u0103 este o zon\u0103 a liberei circula\u021bii, frontierele sale externe slab ap\u0103rate o fac vulnerabil\u0103. UE nu a fost capabil\u0103 s\u0103 gestioneze securitatea extern\u0103 ca un bloc iar interesele na\u021bionale au \u00eempiedicat stabilirea unor politici de securitate comune.<\/p>\n

Lipsa unei politici externe comune face \u0219i mai dificil\u0103, pentru Uniunea European\u0103, oprirea fluxului migra\u021biei ilegale. Frontex a fost creat\u0103 \u00een octombrie 2016 pentru a ameliora securitatea frontierelor externe ale UE. Ini\u021bial, misiunea sa principal\u0103 era de a facilita coordonarea dintre structurile de frontier\u0103 ale statelor membre. \u00cen mai 2018, Comisia European\u0103 a propus crearea unui organism format din 10.000 de agen\u021bi care s\u0103 securizeze frontierele externe ale spa\u021biului Schengen. \u00cen plus, a propus o cre\u0219tere de 35 de miliarde de euro (aproape de trei ori mai mult dec\u00e2t bugetul actual) pentru perioada 2021 \u2013 2027, pentru protec\u021bia frontierelor externe \u0219i gestionarea migra\u021biei. Aceast\u0103 propunere va fi, cel mai probabil, diminuat\u0103 \u0219i inclus\u0103 \u00een op\u021biunile de tip opt-outdup\u0103 negocieri, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu mai toate politicile UE.<\/p>\n

\u00cen interiorul spa\u021biului Schengen, s-au instituit controale temporare la frontier\u0103, \u00een \u00eencercarea de a monitoriza \u0219i stopa fluxurile de migran\u021bi. Fran\u021ba a introdus \u00eenc\u0103 din 2015 aceste controale, dup\u0103 atacurile teroriste din Paris. Germania face verific\u0103ri la grani\u021ba cu Austria din septembrie 2015 \u0219i, \u00een septembrie 2017, a introdus controale sistematice la zborurile care vin din Grecia, pentru prevenirea intr\u0103rilor ilegale. Guvernul austriac a instituit controale la toate punctele de frontier\u0103 din septembrie 2015 \u00eens\u0103, mai t\u00e2rziu, le-a limitat doar la cele de la grani\u021ba cu Ungaria \u0219i Slovenia. Toate aceste controale urmeaz\u0103 s\u0103 fie reevaluate \u00een aceast\u0103 lun\u0103 \u00eens\u0103 cu siguran\u021b\u0103 ele vor fi prelungite. Danemarca a introdus controalele \u00een ianuarie 2016 la toate punctele terestre \u0219i maritime c\u0103tre Germania. Guvernul suedez a procedat la fel, \u00een noiembrie 2016, pentru toate porturile sudice \u0219i vestice, precum \u0219i pentru Podul Oresund, care face leg\u0103tura cu Danemarca. Norvegia (de\u0219i nu este stat membru UE dar face parte din spa\u021biul Schengen) a introdus, \u00een 2015, verific\u0103ri la rutele de feribot spre Danemarca, Germania \u0219i Suedia \u0219i a \u00eent\u0103rit controlul la frontiera cu Suedia. \u00cen Ungaria, guvernul a cheltuit mai mult de 1 miliard de euro pentru \u00eent\u0103rirea grani\u021bei, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul crizei. Aceasta presupune ridicarea de garduri la grani\u021ba cu Serbia \u0219i Croa\u021bia. Pe acela\u0219i tipar, au fost ridicate garduri \u00eentre Slovenia \u0219i Croa\u021bia. Chiar \u0219i Macedonia, un stat care nu este \u00een spa\u021biul Schengen, a ridicat bariere de-a lungul grani\u021bei cu Grecia. Conform legisla\u021biei UE, competen\u021ba de a reintroduce controale la frontier\u0103 apar\u021bine statelor membre, nu Comisiei. Aceasta din urm\u0103 poate doar formula opinii privind necesitatea \u0219i propor\u021bionalitatea acestor m\u0103suri. \u00cen 2016, UE a recunoscut oficial necesitatea controalelor la frontier\u0103.<\/p>\n

Externalizarea problemei<\/strong><\/p>\n

Fluxul migrator nu a sc\u0103zut ca urmare a g\u0103sirii unei solu\u021bii la criz\u0103, ci pentru c\u0103 Europa a reu\u0219it s\u0103 externalizeze problema c\u0103tre Turcia \u0219i Libia.<\/p>\n

\u00cen 2016, UE a semnat un acord cu Turcia care prevede ca persoanele care sosesc ilegal \u00een insulele grece\u0219ti prin Marea Egee, inclusiv solicitan\u021bii de azil, s\u0103 fie returnate \u00een Turcia. Aceasta din urm\u0103 a fost de acord s\u0103 amelioreze condi\u021biile pentru refugia\u021bi \u0219i s-a convenit ca Turcia s\u0103 foloseasc\u0103 for\u021bele de securitate pentru a intercepta migran\u021bii \u0219i a \u00eempiedica ambarca\u021biunile s\u0103 plece de pe coastele turce\u0219ti. \u00cen schimb, UE a acceptat c\u00e2teva condi\u021bii. Prima este aceea c\u0103 blocul european va acorda asisten\u021b\u0103 \u00een valoare de 6 miliarde de euro Turciei, \u00een dou\u0103 tran\u0219e, pentru chestiunea refugia\u021bilor. UE va reloca refugia\u021bii sirieni din Turcia \u2013 pentru fiecare migrant ilegal returnat Turciei, un refugiat legal va fi relocat. De asemenea, UE a fost de acord s\u0103 accepte Turcia \u00een spa\u021biul Schengen p\u00e2n\u0103 \u00een iunie 2016 dac\u0103 aceasta din urm\u0103 va \u00eendeplini 72 de condi\u021bii privind securitatea frontierelor \u0219i drepturile omului. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, UE a acceptat reluarea negocierilor privind aderarea Turciei la Uniune.<\/p>\n

\u00cens\u0103 aceste angajamente nu au fost \u00eendeplinite. \u00cen iunie 2016, Comisia European\u0103 a anun\u021bat c\u0103 Turcia nu a pus \u00een practic\u0103 cele 72 de condi\u021bii \u0219i c\u0103 liberalizarea vizelor se am\u00e2n\u0103 pe o perioad\u0103 nedeterminat\u0103. \u00cen replic\u0103, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al pre\u0219edin\u021biei turce a declarat, \u00eentr-o conferin\u021b\u0103 de pres\u0103 la Ankara, c\u0103 Turcia \u0219i-a respectat angajamentele \u00een totalitate \u0219i c\u0103 a \u00eenaintat Bruxelles-ului un plan \u00een vederea liberaliz\u0103rii vizelor. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nu exist\u0103 niciun r\u0103spuns. \u00cen martie 2018, ministrul turc pentru afaceri europene a criticat UE pentru c\u0103 nu a transferat integral prima tran\u0219\u0103 de ajutor, \u00een valoare de 3 miliarde de euro. Mai mult, nici promisiunea de a relua negocierile \u00een vederea ader\u0103rii nu a produs rezultate tangibile.<\/p>\n

De cealalt\u0103 parte, UE a cules beneficiile acordului. Num\u0103rul refugia\u021bilor sosi\u021bi pe coastele insulelor grece\u0219ti a sc\u0103zut dramatic. Un raport a Comisiei Europene arat\u0103 c\u0103 acest lucru s-a diminuat cu 97%. De\u0219i num\u0103rul celor care sosesc \u00eel dep\u0103\u0219e\u0219te pe cel al persoanelor returnate, planul de ac\u021biune \u0219i-a \u00eendeplinit scopul principal \u2013 acela de a limita unul dintre cele mai mari fluxuri migratoare c\u0103tre Europa din toat\u0103 istoria Uniunii.<\/p>\n

O decizie a celei mai \u00eenalte Cur\u021bi administrative a Greciei, Consiliul de Stat, a statuat \u00een aprilie c\u0103 refugia\u021bilor \u0219i migran\u021bilor care sosesc cu ambarca\u021biuni, din Turcia, \u00een insulele grece\u0219ti trebuie s\u0103 li se permit\u0103 s\u0103 ajung\u0103 pe continent, \u00een loc s\u0103 fie \u00eenchi\u0219i \u00een tabere (care, \u0219i ele, sunt supra-aglomerate). Decizia se aplic\u0103 \u00een cazul noilor veni\u021bi, nu al celor deja sta\u021biona\u021bi \u00een campusuri. Dac\u0103 ea va fi pus\u0103 \u00een aplicare, num\u0103rul migran\u021bilor care ajung pe coastele grece\u0219ti va s\u0103ri din nou \u00een aer \u0219i, dup\u0103 ce ace\u0219tia vor fi pus piciorul pe continent, ei vor \u00eencerca s\u0103 mearg\u0103 mai departe, c\u0103tre Europa central\u0103. Astfel, de\u0219i fluxul migrator a fost \u00eendiguit, vulnerabilitatea r\u0103m\u00e2ne.<\/p>\n

Num\u0103rul migran\u021bilor care sosesc \u00een Italia din Africa de Nord a fost \u0219i el limitat, de aceast\u0103 dat\u0103 prin cooperarea cu Libia. \u00cen 2017, aproape 70% din migran\u021bi au sosit \u00een Italia, pe mare. Eforturile acestei \u021b\u0103ri de a reduce fluxul migrator au avut un impact semnificativ asupra num\u0103rului total al migran\u021bilor pe continentul european. UE nu a \u00eencheiat un acord similar celui cu Turcia \u0219i \u00een cazul Libiei, din c\u00e2teva motive. \u00cen primul r\u00e2nd, \u00een Libia exist\u0103 trei guverne care se lupt\u0103 unul cu cel\u0103lalt \u0219i numeroase mili\u021bii de clan care nu dau socoteal\u0103 nim\u0103nui. Prin urmare, nu exist\u0103 o autoritate central\u0103 care ar putea pune \u00een practic\u0103 un acord. \u00cen al doilea r\u00e2nd, acordul Turcia \u2013 UE eticheteaz\u0103 Turcia drept o \u021bar\u0103 sigur\u0103 pentru refugia\u021bi. dat\u0103 fiind situa\u021bia intern\u0103 actual\u0103 a Libiei, acest lucru este imposibil A\u0219a c\u0103 Italia a fost l\u0103sat\u0103 pe cont propriu s\u0103 solu\u021bioneze chestiunea migran\u021bilor. Aceasta din urm\u0103, a apelat direct la Libia, o fost\u0103 colonie \u0219i un vechi aliat. \u00cen timpul lui Gaddafi, Libia a \u00eencheiat un acord cu Italia \u00een vederea limit\u0103rii migra\u021biei. \u00cens\u0103, c\u00e2nd a izbucnit r\u0103zboiul civil iar Italia s-a pozi\u021bionat de partea rebelilor, Gaddafi a amenin\u021bat c\u0103 va permite accesul migran\u021bilor \u00een Europa. Ceea ce s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 c\u0103derea regimului \u0219i moartea sa, c\u00e2nd trafican\u021bii au profitat de dezorganizarea \u0219i ineficien\u021ba trupelor de protec\u021bie a frontierei.<\/p>\n

\u00cen 2017, Italia a luat m\u0103suri pentru a schimba aceast\u0103 situa\u021bie. \u00cen aprilie, ministrul de interne italian a mediat un acord de pace \u00eentre grup\u0103rile tribale care controlau traficul din Algeria, Ciad \u0219i Nigeria. Garda de coast\u0103 italian\u0103 a instruit garda de coast\u0103 libian\u0103 \u0219i a trimis ajutoare pentru a repara ambarca\u021biunile acesteia din urm\u0103. Mai mult, Italia a for\u021bat grupurile de sprijin care acordau ajutor migran\u021bilor, s\u0103 opereze departe de coastele libiene. Ideea a fost c\u0103, dac\u0103 migran\u021bii \u0219tiau c\u0103 ajutorul nu este la \u00eendem\u00e2n\u0103, pu\u021bini dintre ei \u0219i-ar mai fi asumat riscul unei travers\u0103ri a M\u0103rii Mediterane.<\/p>\n

\u00cens\u0103 cel mai mare succes al ministrului italian de interne a fost \u00eencheierea unui acord cu mili\u021biile de clan de la est de Tripoli, ceea ce a stopat traficul pe mare c\u0103tre Italia. Guvernul italian a negat orice plat\u0103 direct\u0103 c\u0103tre mili\u021biile libiene. \u00cen schimb, a spus c\u0103 ajutorul a fost direc\u021bionat c\u0103tre guvernul din Tripoli sus\u021binut de ONU, const\u00e2nd inclusiv \u00een vehicule, ambarca\u021biuni \u0219i salarii ale mili\u021biilor de la est de Sabratha, cel mai mare punct de plecare al migran\u021bilor.<\/p>\n

Strategia italian\u0103 s-a dovedit eficient\u0103. Fluxul migrator a sc\u0103zut cu 50% \u00eentre iunie \u0219i iulie 2017 (luna \u00een care acordul a fost \u00eencheiat) \u0219i r\u0103m\u00e2ne la un nivel minim. \u00cens\u0103, \u00een\u021belegerea cu grup\u0103rile rebele r\u0103m\u00e2ne fragil\u0103. Totul depinde de cump\u0103rarea sus\u021binerii mili\u021biilor care au avantaj la masa negocierilor.<\/p>\n

Europa divizat\u0103<\/strong><\/p>\n

Poate c\u0103 fluxul de migran\u021bi a sc\u0103zut, dar efectele crizei n-au disp\u0103rut. Chestiunea migran\u021bilor a divizat statele europene at\u00e2t intern, c\u00e2t \u0219i \u00eentre ele, iar num\u0103rul mare al persoanelor care au ajuns pe continent a dat ap\u0103 la moar\u0103 partidelor populiste. Ele \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc o tem\u0103 comun\u0103: respingerea sistemului actual, at\u00e2t la nivel c\u00e2t \u0219i la nivelul UE. Aceast\u0103 viziune anti-sistem \u00ee\u0219i are originile \u00een criza economic\u0103 de dup\u0103 2008 \u0219i \u00een programele de austeritate impuse zonei euro la presiunea leadership-ului de la Berlin. Deseori populi\u0219tii denun\u021b\u0103 politicile economice ca fiind contrare intereselor na\u021bionale, ele fiind impuse oricum de c\u0103tre ni\u0219te elite care servesc alte interese. Majoritatea partidelor populiste adopt\u0103 o retoric\u0103 similar\u0103 \u0219i \u00een cazul politicilor privind imigra\u021bia, \u00een special a \u00eencerc\u0103rii Bruxelles-ului de a stabili cote de refugia\u021bi care ar urma s\u0103 fie prelua\u021bi de statele membre.<\/p>\n

\u00cengrijor\u0103rile privind migran\u021bii musulmani au devenit o tem\u0103 cheie a dezbaterilor din cadrul alegerilor na\u021bionale. Principalul punct de nemul\u021bumire \u00eel reprezint\u0103 num\u0103rul celor care ar urma s\u0103 fie prelua\u021bi \u0219i dac\u0103 mecanismele propuse de Bruxelles sunt potrivite. La alegerile preziden\u021biale din Fran\u021ba, din 2016, Frontul Na\u021bionals-a confruntat cu partidul lui Macon, En Marche, care a avut o pozi\u021bie mai tolerant\u0103 \u00een privin\u021ba migra\u021biei \u00eens\u0103 a sus\u021binut controalele. \u00cen alegerile din Germania, Angela Merkel \u0219i Martin Schulz au declarat am\u00e2ndoi c\u0103 musulmanii sunt parte a Germaniei. Merkel \u0219i-a ap\u0103rat politica \u201du\u0219ilor deschise\u201d din 2015, care a divizat nu doar partidul s\u0103u, dar \u0219i cel Social-Democrat. \u00cen alegerile din Ungaria, un punct major al campaniei primului ministru Viktor Orban a fost acela c\u0103, \u00een caz c\u0103 nu va fi ales, Ungaria va fi invadat\u0103 de refugia\u021bi. \u00cen alegerile din Italia, din 2018, fostul premier Silvio Berlusconi a calificat migran\u021bii ilegali care sosesc \u00een Italia ca fiind \u201do bomb\u0103 cu ceas gata s\u0103 explodeze\u201d, pled\u00e2nd \u00een favoarea deport\u0103rilor \u00een mas\u0103. Cel\u0103lalt membru al coali\u021biei, Liga Nordului, a fost de acord cu aceast\u0103 pozi\u021bie, declar\u00e2nd c\u0103 migra\u021bia trebuie controlat\u0103; Mi\u0219carea Cinque Stelle\u2013 care a ob\u021binut cele mai multe voturi \u2013 a criticat aspru modul \u00een care Buuxelles-ul a gestionat fluxul migrator.<\/p>\n

Principalul impact geopolitic al crizei migran\u021bilor a fost sl\u0103birea UE prin diviziuni interne. Ele se v\u0103d, vorbind la modul general, \u00eentre est \u0219i vest. Aceast\u0103 diviziune este str\u00e2ns legat\u0103 de forma\u021biunile politice care sunt la putere \u00een statele membre. Populi\u0219tii anti-imigra\u021bie au avut succes \u00een Europa de est, \u00een \u021b\u0103ri precum Polonia \u0219i Ungaria. Ca o consecin\u021b\u0103, problema imigra\u021biei a devenit \u0219i mai important\u0103 \u00een politica intern\u0103, c\u0103ci permite partidelor mobilizarea maselor. Aceste partide critic\u0103 vehement politicile imigra\u021bioniste soft ale Europei occidentale \u0219i cele concepute la Bruxelles pentru a \u00eemp\u0103r\u021bi povara reloc\u0103rii migran\u021bilor \u00een UE. \u00cen esen\u021b\u0103, dezbaterea privind imigra\u021bia a adus \u00een prim plan \u00eentreb\u0103ri legate de principiile esen\u021biale \u0219i viitorul Uniunii. Partidele anti-imigra\u021bie au o prezen\u021b\u0103 mai mare \u00een \u021b\u0103rile post-sovietice dec\u00e2t \u00een statele occidentale din dou\u0103 motive. \u00cen primul r\u00e2nd, exist\u0103 o experien\u021b\u0103 istoric\u0103 diferit\u0103. Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, Europa occidental\u0103 a primit un num\u0103r semnificativ de migran\u021bi ne-cre\u0219tini de origini multietnice, \u00een special din fostele colonii. Fran\u021ba, de exemplu, a v\u0103zut un influx de algerieni care fugeau de r\u0103zboiul civil din 1954 \u2013 1962. \u00cen Marea Britanie, imigran\u021bii au sosit din sub-continentul indian \u0219i din Caraibe. \u00cen general, \u00eencep\u00e2nd cu 1960, majoritatea migran\u021bilor din Europa occidental\u0103 au venit din afara continentului, inclusiv ca muncitori. Germania a semnat tratate cu Turcia (\u00een 1961), Tunisia (1965) \u0219i Maroc (1965).<\/p>\n

De cealalt\u0103 parte, \u021b\u0103rile post-sovietice, din punct de vedere istoric, au avut pu\u021bini migran\u021bi de etnii, religii \u0219i culturi diverse. de\u0219i este adev\u0103rat c\u0103 non-europenii au mers \u00een Uniunea Sovietic\u0103 la studii, ei au fost \u00eentr-un num\u0103r mult mai mic dec\u00e2t cei veni\u021bi \u00een Europa occidental\u0103. Iar c\u00e2nd blocul sovietic s-a pr\u0103bu\u0219it, nu au existat valuri mari de migran\u021bi non-europeni c\u0103tre Europa de est. Faptul c\u0103 aceast\u0103 regiune a avut o interac\u021biune mult mai redus\u0103 cu migran\u021bii de etnii \u0219i culturi diferite face mult mai u\u0219or ca liderii populi\u0219ti s\u0103 considere migran\u021bii non-europeni drept o amenin\u021bare la adresa na\u021biunilor lor.<\/p>\n

Un al doilea motiv pentru care partidele anti-imigra\u021bie sunt mult mai prezente \u00een Europa post-sovietic\u0103 este acela c\u0103 partidele resping, de obicei, valorile social liberale prevalente \u00een statele occidentale \u0219i sus\u021bin valorile cre\u0219tine. De la c\u0103derea oficial\u0103 a blocului sovietic ateist, cre\u0219tinismul a revenit ca un pilon al identit\u0103\u021bii na\u021bionale. Prin urmare, retorica populist\u0103 despre amenin\u021barea migran\u021bilor musulmani a c\u00e2\u0219tigat tot mai mult\u0103 sus\u021binere \u00een aceast\u0103 parte a Europei dec\u00e2t \u00een statele occidentale, care tind s\u0103 aib\u0103 un caracter mai secular. Aceste diferen\u021be istorice \u00eent\u0103resc diviziunea est-vest \u00een privin\u021ba politicii imigra\u021bioniste.<\/p>\n

Cea mai controversat\u0103 m\u0103sur\u0103 propus\u0103 de Bruxelles a fost cea a cotelor. Un plane de relocare pentru 160.000 de solicitan\u021bi de azil a fost lansat\u0103 \u00een 2015 pentru a atenua presiunea asupra Greciei \u0219i Italiei, principalele por\u021bi de intrare pentru migran\u021bi. Scopul a fost acela de a partaja povara \u00eentre statele membre pe baza m\u0103rimii \u0219i gradului de bun\u0103stare din fiecare \u021bar\u0103. Rom\u00e2nia, Republica Ceh\u0103, Slovacia \u0219i Ungaria au votat \u00eempotriva cotelor obligatorii, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 niciun rezultat. Oricum, programul a fost \u00eencheiat \u00een septembrie 2017, dup\u0103 transferul a mai pu\u021bin de 28.000 de refugia\u021bi. \u00cen aceea\u0219i lun\u0103, Slovacia \u0219i Ungaria au dat \u00een judecat\u0103 UE pentru aceast\u0103 politic\u0103 a cotelor \u00eens\u0103 Curtea European\u0103 de Justi\u021bie a decis \u00eempotriva lor. A\u0219a c\u0103, o dat\u0103 cotele deja alocate, Republica Ceh\u0103 a acceptat doar 12 din cei 2.000 de azilan\u021bi pe care ar fi trebuit s\u0103-i preia, \u00een timp ce Ungaria \u0219i Polonia nu au acceptat niciunul. \u00cen decembrie 2017, Comisia European\u0103 a lansat o procedur\u0103 legal\u0103 \u00eempotriva Poloniei, Ungarei \u0219i Republicii Cehe la CEJ pentru refuzul de accepta cotele de refugia\u021bi. \u00cens\u0103 guvernele acestor \u021b\u0103ri risc\u0103 doar o amend\u0103.<\/p>\n

\u00cen acest moment, conform reglement\u0103rilor Acordului UE de la Dublin, un refugiat sau un migrant trebuie s\u0103 se \u00eenregistreze \u00een prima \u021bar\u0103 \u00een care ajunge \u0219i nu poate solicita azil \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103 timp de \u0219ase luni. Este un sistem care \u00eei \u00eempiedic\u0103 pe migran\u021bi s\u0103 aplice pentru azil \u00een mai multe \u021b\u0103ri UE simultan. Bulgaria a propus extinderea acestei perioade la 10 ani. Aceast\u0103 propunere are sus\u021binerea Berlinului dar este aspru criticat\u0103 de Italia \u0219i Grecia. Al\u021bii au propus \u00eencurajarea cotelor voluntare din \u021b\u0103ri care sunt mai afectate. Ele ar urma s\u0103 fie \u00eencurajate prin aloc\u0103ri financiare iar cotele obligatorii ar urma s\u0103 fie reintroduse dac\u0103 num\u0103rul migran\u021bilor ar exploda din nou. Proiectul de buget 2012 \u2013 2027 propune condi\u021bionarea fondurilor de coeziune de noi condi\u021bii care includ \u0219i acceptarea refugia\u021bilor. Prin aceast\u0103 nou\u0103 condi\u021bie, Bruxelles-ul \u00eencearc\u0103 s\u0103 penalizeze statele membre care nu accept\u0103 migran\u021bi \u0219i s\u0103 le r\u0103spl\u0103teasc\u0103 pe cele care o fac. Ca \u0219i \u00een cazul majorit\u0103\u021bilor politicilor sale, UE poate finan\u021ba acest tip de comportament \u00eens\u0103, \u00een cele din urm\u0103, nu poate for\u021ba voin\u021ba statelor membre.<\/p>\n

Fluxul migrator s-a redus \u00eens\u0103 diviziunile dintre state pe care el le-a scos la suprafa\u021b\u0103 nu. Ruptura est-vest continu\u0103 s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103. Numai \u00een 2015, au sosit \u00een Europa peste 1 milion de migran\u021bi. De\u0219i s-au luat m\u0103suri la nivel na\u021bional \u00een vederea integr\u0103rii migran\u021bilor, populi\u0219tii vor continua s\u0103 foloseasc\u0103 aceast\u0103 tem\u0103 \u0219i \u00een viitor pentru a c\u00e2\u0219tiga sus\u021binere prin portretizarea lor drept o amenin\u021bare la adresa na\u021biunii. Cei mai mul\u021bi dintre migran\u021bi vin din regiuni instabile iar acordurile cu Libia \u0219i Turcia r\u0103m\u00e2n fragile. Prin urmare, Europa s-ar putea confrunta cu un nou val imigra\u021bionist \u00een anii care vin iar UE este mai pu\u021bin preg\u0103tit\u0103 dec\u00e2t a fost \u00een 2015.
\nSursa: FET\/ adriannastase.ro<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Funda\u021bia European\u0103 Titulescu \u2013 Centrul de Studii Strategice a organizat mar\u021bi, 14 mai o dezbatere cu tema: Efectele geopolitice si sociale ale migratiei transfrontaliere “\u00cen…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9288,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-9287","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-actualitate"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t