{"id":5466,"date":"2017-04-24T12:17:11","date_gmt":"2017-04-24T09:17:11","guid":{"rendered":"http:\/\/migrantcenter.ro\/?p=5466"},"modified":"2017-04-24T12:17:11","modified_gmt":"2017-04-24T09:17:11","slug":"reportaj-dintr-o-tara-impanzita-de-refugiati-i-scenariu-de-groaza-in-europa-realitate-in-liban","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.migrantcenter.ro\/en\/reportaj-dintr-o-tara-impanzita-de-refugiati-i-scenariu-de-groaza-in-europa-realitate-in-liban\/","title":{"rendered":"REPORTAJ dintr-o tara impanzita de refugiati (I): scenariu de groaza in Europa, realitate in Liban"},"content":{"rendered":"

Cu toate c\u0103 oficial ei nici nu exist\u0103, \u00een Liban aproximativ o treime din popula\u0163ia la ora actual\u0103 o reprezint\u0103 refugia\u021bii. De\u015fi criza refugia\u0163ilor constituie o presiune enorm\u0103 asupra societ\u0103\u0163ii, nu am v\u0103zut vreo campanie \u00eempotriva refugia\u0163ilor: libanezii ne dau lec\u0163ie de calm, empatie \u015fi pragmatism. Reportaj din Liban, partea 1.<\/strong>
\n\"\"<\/a>S\u0103 ne imagin\u0103m ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd oamenii care fug din calea r\u0103zboiului civil din Siria ajung \u00een zon\u0103. \u015ei ca un potop, inund\u0103 tot locul \u015fi se instaleaz\u0103 oriunde pot monta un cort sau pot a\u015feza c\u00e2teva saltele: \u00een gr\u0103dini, pe c\u00e2mp, \u00een garaje \u015fi locuin\u0163e sau od\u0103i de \u00eenchiriat.<\/p>\n

\u00cen decurs de c\u00e2\u0163iva ani 1,5 milioane de refugia\u0163i ajung \u00eentr-o \u0163ar\u0103 cu o popula\u0163ie de 4,4 milioane de suflete, \u015fi astfel popula\u0163ia \u0163\u0103rii cre\u015fte cu cel pu\u0163in 30%. Statistic vorbind asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fiecare al treilea om pe care-l \u00eent\u00e2lnim e un refugiat. Dincolo de statistici, \u00eens\u0103, \u00een cazul unor localit\u0103\u0163i num\u0103rul refugia\u0163ilor este mai mare dec\u00e2t cel al popula\u0163iei autohtone.<\/p>\n

Acest potop de imigran\u0163i \u00eenseamn\u0103 o suprasolicitare imens\u0103 pentru serviciile publice, care nici \u00een trecut nu erau la un nivel occidental. Nu exist\u0103 destule \u015fcoli, deci \u00een multe locuri se recurge la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een schimburi, at\u00e2t diminea\u0163a, c\u00e2t \u015fi dup\u0103 amiaza. Serviciile medicale au devenit aproape inaccesibile pentru un cet\u0103\u0163ean de r\u00e2nd, canalizarea, serviciul de alimentare cu ap\u0103 sau electricitate \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i acute.
\nRefugia\u0163ii \u00eenseamn\u0103 o surs\u0103 aproape inepuizabil\u0103 de for\u0163\u0103 de munc\u0103 ieftin\u0103, deci popula\u0163ia autohton\u0103 se confrunt\u0103 cu greut\u0103\u0163i c\u00e2nd caut\u0103 loc de munc\u0103, iar pe deasupra nici situa\u0163ia economic\u0103 nu este prea str\u0103lucit\u0103: \u00eenainte crizei refugia\u0163ilor cre\u015fterea economic\u0103 se concretiza uneori \u00een date impresionante, de dou\u0103 cifre, din 2011 \u00eencoace produsul intern brut (PIB) din Liban cre\u015fte cu abia 2-3% pe an.<\/p>\n

\u015ei toate acestea reprezint\u0103 doar cel mai ne\u00eensemnat aspect al problemelor, deoarece \u00eentre timp se preconizeaz\u0103 \u015fi o explozie demografice. \u00cen r\u00e2ndul refugia\u0163ilor rata natalit\u0103\u0163ii este incomparabil mai mare dec\u00e2t \u00een cazul popula\u0163iei autohtone, deci \u00een viitorul nu prea \u00eendep\u0103rtat sistemul socio-politic delicat, bazat pe consens, se va da peste cap \u00een mod spectaculos.<\/p>\n

Ceea ce \u00een Europa pare doar o posibilitate intimidant\u0103, \u00een Liban este o realitate curent\u0103<\/strong><\/p>\n

\u015ei asta nu e un fragment din discursul electoral al vreunui politician populist din Europa, ci problemele cu care Libanul se confrunt\u0103 la ora actual\u0103 \u015fi pentru care nu se \u00eentrevede vreo solu\u0163ie viabil\u0103, cel pu\u0163in nu \u00een viitorul apropiat.<\/p>\n

\"\"<\/a>\u00cen ciuda situa\u0163iei deosebit de grave, \u00een Liban nu am v\u0103zut niciun semn al vreunei campanii \u00eempotriva refugia\u0163ilor, iar oamenii simpli manifest\u0103 o empatie, un pragmatism \u015fi o atitudine uimitoare de calm \u00een fa\u0163a acestor provoc\u0103ri inedite.
\nBun\u0103stare civil\u0103, aspect occidental al str\u0103zilor \u015fi bog\u0103\u0163ie cultural\u0103. Acestea sunt primele impresii ale c\u0103l\u0103torului ajuns la Beirut. Plimb\u00e2ndu-ne \u00een centru putem avea impresia c\u0103 ne afl\u0103m \u00een oricare metropol\u0103 mediteranean\u0103.<\/p>\n

Dincolo de noile cl\u0103diri care g\u0103zduiesc birouri se z\u0103resc \u00eens\u0103 ruinele unor case distruse, cu pere\u0163i ciurui\u0163i de gloan\u0163e, amintindu-ne de faptul c\u0103 pacea \u015fi bun\u0103starea relativ\u0103 de azi nu au existat dintotdeauna \u015fi nu sunt ceva de la sine \u00een\u0163eles: de la mijlocul anilor \u015faptezeci \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1990, timp de 15 ani, Libanul a fost r\u0103scolit de un r\u0103zboi civil.<\/p>\n

Luptele s-au soldat cu 120 de mii de mor\u0163i \u015fi aproape 1 milion de oameni au emigrat. Libanezii \u015ftiu foarte bine cum e c\u00e2nd cineva trebuie s\u0103 fug\u0103 din calea r\u0103zboiului. Aceste experien\u0163e personale joac\u0103 un rol important \u00een atitudinea libanezilor fa\u0163\u0103 de refugia\u0163ii din Siria, primindu-i \u00een ciuda tuturor tensiunilor.
\nFor\u0163e de ocupa\u0163ie, refugia\u0163i actuali<\/p>\n

Pentru a vedea c\u00e2t este de schimb\u0103toare soarta \u00een Orientul Apropiat: \u00eentre 1976 \u015fi 2005 zeci de mii de solda\u0163i sirieni au sta\u0163ionat pe teritorii libaneze \u015fi despre cruzimea for\u0163elor de ocupa\u0163ie de atunci se relateaz\u0103 \u015fi acum pove\u015fti de groaz\u0103. Aceste trei decenii nu prea \u00eendep\u0103rtate adaug\u0103 alte nuan\u0163e la situa\u0163ia din prezent.<\/p>\n

R\u0103zboiul civil din Liban s-a \u00eencheiat cu Tratatul de la Taif, semnat \u00een anul 1989, conform c\u0103ruia diferitele grup\u0103ri religioase ale popula\u0163iei vor fi reprezentate \u00een conducere \u00een propor\u0163ii potrivite. Pre\u015fedintele \u0163\u0103rii va fi ales mereu din r\u00e2ndul cre\u015ftinilor maroni\u0163i, pre\u015fedintele parlamentului trebuie s\u0103 fie musulman \u015fiit, prim-ministrul musulman sunit, iar guvernul s\u0103 fie compus \u00een propor\u0163ie de 50\/50 din cre\u015ftini \u015fi musulmani. \u00cen parlamentul cu 128 de membri exist\u0103 de asemenea reguli stricte cu privire la num\u0103rul reprezentan\u0163ilor fiec\u0103rei comunit\u0103\u0163i religioase.
\nDin aceast\u0103 prezentare se poate deduce c\u0103 situa\u0163ia socio-politic\u0103 din fosta colonie francez\u0103 se aseam\u0103n\u0103 cu un mozaic elaborat \u015fi este foarte fragil\u0103. Libanezii nu doresc s\u0103 redeschid\u0103 vechile conflicte, nu e de mirare c\u0103 ultimul recens\u0103m\u00e2nt al \u0163\u0103rii s-a f\u0103cut \u00een anul 1932. \u00cen acela\u015fi timp, trecutul zbuciumat determin\u0103 liderii fiec\u0103rei comunit\u0103\u0163i s\u0103 acorde aten\u0163ie maxim\u0103 aspectului de consens politic c\u00e2nd vine vorba de adoptarea oric\u0103ror decizii.<\/p>\n

Nu mai e loc. Literalmente<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Al doilea aspect de neignorat \u00een \u0163ara care se \u00eentinde de-a lungul \u0163\u0103rmului estic al M\u0103rii Mediterane, \u00eenc\u00e2t are climat mediteranean \u015fi p\u0103m\u00e2nt roditor, este aglomera\u0163ia care face ca aproape de coast\u0103 abia dac\u0103 mai exist\u0103 vreun teren abandonat, dar nici parcuri \u015fi spa\u0163ii verzi n-au prea mai r\u0103mas. Autostrada cu \u015fase benzi \u015ferpuie\u015fte printre conglomerate pitore\u015fti de case, pr\u0103v\u0103lii, ateliere \u015fi hoteluri. Iar \u00een orice col\u0163i\u015for r\u0103mas liber printre cl\u0103diri sunt \u00eenghesuite ma\u015fini.<\/p>\n

Nu e de mirare c\u0103 totul este arhiplin \u015fi aglomerat. Republica Libanez\u0103 este o \u0163ar\u0103 mic\u0103. Pornind cu ma\u015fina din Beirut, capitala \u0163\u0103rii, abia ne trebuie dou\u0103 ore s\u0103 ajungem la grani\u0163a cu Israel, aflat\u0103 la 100 de km, iar \u00een direc\u0163ia opus\u0103, merg\u00e2nd pe coast\u0103 spre nord, tot cam dou\u0103 ore ne trebuie p\u00e2n\u0103 la frontiera sirian\u0103.<\/p>\n

Distan\u0163a dintre Beirut \u015fi Damasc de exemplu este de doar 116 km. Siria este at\u00e2t de aproape \u00eenc\u00e2t, arunc\u00e2nd o privire \u00een jur de pe v\u00e2rful muntelui Liban, z\u0103rim \u00een dep\u0103rt\u0103ri at\u00e2t Marea Mediteran\u0103, c\u00e2t \u015fi Siria.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 \u0163ar\u0103 cu o popula\u0163ie de 4,4 milioane de oameni cu o situa\u0163ie socio-politic\u0103 foarte complex\u0103, unde cre\u015ftinii, \u015fii\u0163ii \u015fi suni\u0163ii acord\u0103 aten\u0163ie maxim\u0103 echilibrului fragil stabilit \u00eentre grup\u0103rile religioase, \u00een ultimii \u015fase ani au sosit 1,5 milioane de refugia\u0163i sirieni, majoritatea lor fiind musulmani suni\u0163i.<\/p>\n

Corturi peste corturi, dar nu exist\u0103 tabere pentru refugia\u0163i<\/strong><\/p>\n

Autobuzul nostru coboar\u0103 cu grij\u0103 pe serpentinele V\u0103ii Bekaa, regiunea considerat\u0103 a fi cel mai important teren agricol din Liban. \u00cen mun\u0163ii din nordul v\u0103ii trece grani\u0163a sirian\u0103. Aici nici urm\u0103 de atmosfera occidental\u0103 din Beirut: l\u00e2ng\u0103 \u015foseaua pr\u0103fuit\u0103 \u015fi aglomerat\u0103, printre loturi agricole se \u00eenghesuie localit\u0103\u0163i cu case s\u0103r\u0103c\u0103cioase, cu cl\u0103diri neterminate, f\u0103r\u0103 tencuial\u0103, care v\u0103desc o situa\u0163ie economie deficitar\u0103 \u00een zon\u0103.<\/p>\n

Printre cl\u0103diri sunt pres\u0103rate corturile refugia\u0163ilor: av\u00e2nd cadre de lemn, cu prelate PVC cu literele UNHCR imprimate pe ele, fixate cu fr\u00e2nghii \u015fi anvelope uzate, izolate c\u00e2t de c\u00e2t pe din\u0103untru cu burete polifoam. Corturile par amplasate \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, uneori sute grupate aleatoriu, alteori vezi doar dou\u0103 laolalt\u0103.<\/p>\n

\u00cen Liban nu exist\u0103 \u00eens\u0103 tabere oficiale pentru refugia\u0163i. Beirut n-a specificat nici p\u00e2n\u0103 azi vreo loca\u0163ie anume, unde refugia\u0163ii \u00ee\u015fi pot construi l\u0103ca\u015furi temporare.<\/p>\n

Pentru a \u00een\u0163elege atitudinea guvernului libanez fa\u0163\u0103 de refugia\u0163i, trebuie s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een timp: \u00een 1948, anul proclam\u0103rii statului Israel, Liban a primit 100 de mii de refugia\u0163i palestinieni. Situa\u0163ia considerat\u0103 pe atunci doar temporar\u0103 s-a permanentizat \u00een timp, \u00een cele 12 tabere de refugia\u0163i de pe tot teritoriul \u0163\u0103rii tr\u0103iesc \u00een acest moment 450 de mii de refugia\u0163i palestinieni, deci cam 10% din popula\u0163ia \u0163\u0103rii. Refugia\u0163ii palestinieni ajun\u015fi la a treia genera\u0163ie nu se vor mai \u00eentoarce vreodat\u0103 \u00een \u0163ara de ba\u015ftin\u0103.<\/p>\n

Guvernul libanez, \u00eengrijorat c\u0103 modelul refugia\u0163ilor palestinieni ar putea fi urmat de cei sirieni, refuz\u0103 s\u0103 le aloce tabere oficiale acestora din urm\u0103.<\/p>\n

\u015ei are tot dreptul s\u0103 procedeze a\u015fa. Libanul n-a semnat Conven\u0163ia privind statutul refugia\u0163ilor, \u00eencheiat la Geneva la 28 iulie 1951. Deci sirienii afla\u0163i pe teritoriul libanez n-au statut oficial de refugiat, \u00een cel mai bun caz ei pot fi considera\u0163i \u201evizitatori\u201d cu permis de \u015federe temporar\u0103.<\/p>\n

Totul se pl\u0103te\u015fte din buzunarul propriu<\/strong><\/p>\n

Deoarece nu exist\u0103 tabere oficiale pentru refugia\u0163i, sirienii \u00ee\u015fi caut\u0103 cazare cum vor \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cum \u00ee\u015fi permit. Cine are mijloacele financiare necesare, \u00eenchiriaz\u0103 o locuin\u0163\u0103, cine nu are bani pentru a\u015fa ceva, se mul\u0163ume\u015fte cu metoda mult mai ieftin\u0103 a corturilor, dar nici acestea nu sunt gratis.<\/p>\n

\"\"<\/a>Pentru un loc pentru amplasarea unui cort se pl\u0103tesc minim 50 de dolari pe lun\u0103, dar costul de obicei este de 100 de dolari. Iar asta \u00eenseamn\u0103 doar pre\u0163ul dreptului de a amplasa cortul \u00een loca\u0163ia respectiv\u0103. Pentru construc\u0163ia cortului, pentru electricitate \u015fi alte servicii se pl\u0103te\u015fte separat.
\nTaberele \u00eempr\u0103\u015ftiate pe tot teritoriul Libanului, f\u0103r\u0103 statut oficial (\u00een terminologia de specialitate a organiza\u0163iilor civile acestea fiind ITS, adic\u0103 Informal Tented Settlement) \u00eenseamn\u0103 un adev\u0103rat co\u015fmar logistic pentru organiza\u0163iile care se ocup\u0103 de refugia\u0163i: \u00eenregistrarea tuturor loca\u0163iilor corturilor \u00eenseamn\u0103 o munc\u0103 titanic\u0103 (doar UNHCR, adic\u0103 \u00cenaltul Comisariat al Na\u0163iunilor Unite pentru Refugia\u0163i are o baz\u0103 de date \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103), vizitarea fiec\u0103rei tabere, oric\u00e2t de mici, cost\u0103 mult timp \u015fi mul\u0163i bani, s\u0103 nu mai vorbim despre faptul c\u0103 fiecare astfel de cort fiind o construc\u0163ie temporar\u0103, este imposibil s\u0103 li se construiasc\u0103 sistem de canalizare sau drum, indiferent dac\u0103 ar exista posibilitate pentru a\u015fa ceva.<\/p>\n

\u201eAm fugit din Siria s\u0103 ne salv\u0103m vie\u0163ile. Aici murim \u00eencetul cu \u00eencetul\u201d \u2013 spune sirianul Hassan (n.r. – numele refugia\u0163ilor au fost schimbate pentru a le proteja identitatea). B\u0103rbatul de v\u00e2rst\u0103 mijlocie locuie\u015fte \u00eempreun\u0103 cu familia lui \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 temporar\u0103 amplasat\u0103 l\u00e2ng\u0103 ora\u015ful Bar Elias din Valea Bekaa, \u00eenc\u0103 din august 2012. Conform datelor oficiale, \u00een ora\u015ful cu 40 de mii de locuitori, majoritatea musulmani suni\u0163i, tr\u0103iesc 30 de mii de refugia\u0163i. \u00cen realitate num\u0103rul acestora este probabil mult mai mare.<\/p>\n

Munc\u0103 de sclav pe p\u0103m\u00e2nturi libaneze<\/strong><\/p>\n

Hassan a sim\u0163it pe propria piele \u201eospitalitatea\u201d pragmatic\u0103 a libanezilor. La pu\u0163in timp dup\u0103 ce a ajuns \u00een Valea Bekaa, un fermier local i-a permis s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 cortul pe p\u0103m\u00e2ntul lui, f\u0103r\u0103 plat\u0103, dar \u00een schimb s\u0103-l ajute la munca p\u0103m\u00e2ntului. Pentru a pecetlui aceast\u0103 \u00een\u0163elegere, Hassan \u015fi familia lui, de bun\u0103 credin\u0163\u0103, \u015fi-au predat actele noii gazde.<\/p>\n

\u201eAm lucrat c\u00e2te 13 ore pe zi, f\u0103r\u0103 nicio remunera\u0163ie\u201d \u2013 spune b\u0103rbatul, ale c\u0103rui m\u00e2ini b\u0103t\u0103torite vorbesc despre faptul c\u0103 nu-i sunt str\u0103ine eforturile fizice grele. C\u00e2nd \u00eens\u0103 au \u00eenceput s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 de prea mult\u0103 munc\u0103 \u00een fa\u0163a gazdei libaneze, acesta le-a r\u00e2s \u00een nas.<\/p>\n

C\u00e2nd au vrut s\u0103 plece, nu le-a \u00eenapoiat actele, pentru care le-a cerut 10 mii de dolari. Dup\u0103 45 de zile, Hassan \u015fi familia lui au evadat \u00een sf\u00e2r\u015fit, t\u0103ind gardul \u00een toiul nop\u0163ii. Au plecat cu hainele pe ei, f\u0103r\u0103 nimic altceva. Ulterior Hassan s-a adresat oficialit\u0103\u0163ilor cer\u00e2ndu-le s\u0103-l ajute s\u0103-\u015fi recapete actele, dar degeaba: fosta gazd\u0103 nu le-a \u00eenapoiat documentele nici p\u00e2n\u0103 azi.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 acte, trai clandestin<\/strong><\/p>\n

Statutul juridic este o problem\u0103 serioas\u0103: cine nu dispune de documentele de rigoare, duce o via\u0163\u0103 oarecum \u00een parantez\u0103, fiind la cheremul tuturor – oficialit\u0103\u0163i sau angajatori.<\/p>\n

Foarte mul\u0163i refugia\u0163i tr\u0103iesc f\u0103r\u0103 statut juridic adecvat \u00een Liban. Motivele lipsei actelor pot fi din cele mai diverse. Unii au fugit din Siria f\u0103r\u0103 documentele lor, al\u0163ii \u015fi le-au pierdut pe drum, sau acestea s-au deteriorat datorit\u0103 condi\u0163iilor vitrege.<\/p>\n

Mul\u0163i au sosit cu acte de identitate \u00een ordine, dar deoarece conflictele dureaz\u0103 de 6 ani deja, acestea \u015fi-au pierdut valabilitatea. Posesorii lor nu se pot \u00eentoarce \u00een Siria ca s\u0103 \u015fi le re\u00eennoiasc\u0103, iar Damasc nu manifest\u0103 nicio inten\u0163ie de a coopera cu organiza\u0163iile civile din Liban \u00een vederea solu\u0163ion\u0103rii acestei situa\u0163ii.<\/p>\n

O alt\u0103 problem\u0103 acut\u0103 apare cu copii care v\u0103d lumina zilei \u00een taberele refugia\u0163ilor. Dac\u0103 p\u0103rin\u0163ii nu fac rost de certificat de na\u015ftere pentru ei, cei mici nu vor avea nicio cet\u0103\u0163enie, deci vor deveni apatrizi. O complica\u0163ie \u00een plus \u00een cazul lor poate fi absen\u0163a unuia dintre p\u0103rin\u0163i sau lipsa certificatului de c\u0103s\u0103torie a p\u0103rin\u0163ilor. Datorit\u0103 haosului general a\u015fa ceva se poate \u00eent\u00e2lni frecvent.<\/p>\n

Permisul de \u015federe: nimeni nu pricepe sistemul<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 anii \u00een care a practicat politica grani\u0163elor deschise, Republica Libanez\u0103 \u015fi-a \u00eenchis grani\u0163ele \u00een fa\u0163a refugia\u0163ilor sirieni \u00een ianuarie 2015, iar \u00een luna mai a aceluia\u015fi an i-a solicitat \u00cenaltului Comisariat al Na\u0163iunilor Unite pentru Refugia\u0163i s\u0103 \u00eenceteze \u00eenregistrarea refugia\u0163ilor sirieni.<\/p>\n

Aceste m\u0103suri n-au stopat fluxul de refugia\u0163i, \u00eens\u0103 drept urmare a luat amploare trecerea ilegal\u0103 a grani\u0163ei. Pe deasupra: refugia\u0163ii ajun\u015fi \u00een mod ilegal \u00een \u0163ar\u0103 nu mai au niciun statut juridic. Cum nici \u00cenaltul Comisariat al Na\u0163iunilor Unite pentru Refugia\u0163i nu-i mai \u00eenregistreaz\u0103, ace\u015ftia nu beneficiaz\u0103 nici de ajutor financiar interna\u0163ional.<\/p>\n

Din ianuarie 2015 sirienii au un singur mod legal de a ajunge \u00een Liban: av\u00e2nd viz\u0103 de turist, menit\u0103 s\u0103 le asigure o \u015federe scurt\u0103. O metod\u0103 popular\u0103 \u2013 \u015fi costisitoare \u2013 este a\u015fa-numitul sistem de \u201esponsori\u201d, care \u00eenseamn\u0103 de fapt c\u0103 o familie de libanezi se poate oferi pentru a g\u0103zdui o familie de sirieni. Pe pia\u0163a neagr\u0103 o astfel de invita\u0163ie cost\u0103 \u00eentre 100 \u015fi 1.000 de dolari, cel pu\u0163in a\u015fa sus\u0163in cei care lucreaz\u0103 \u00een Valea Bekaa.<\/p>\n

Permisul de \u015federe se ob\u0163ine din ce \u00een ce mai greu. Nimeni nu \u00een\u0163elege cum func\u0163ioneaz\u0103 sistemul, \u00een unele locuri un permis de 6 luni cost\u0103 200 de dolari, \u00een alte locuri un astfel de permis se elibereaz\u0103 f\u0103r\u0103 plat\u0103. (Despre statutul juridic ar refugia\u0163ilor \u00eencep\u00e2nd cu ianuarie 2015 un rezumat aici.)<\/p>\n

Lipsa permisului de \u015federe complic\u0103 situa\u0163ia \u015fi a\u015fa foarte grea a familiilor de refugia\u0163i, f\u0103c\u00e2ndu-le imposibil orice trai decent: drumurile sunt pres\u0103rate cu puncte de control, iar cine \u00eencearc\u0103 s\u0103 treac\u0103 f\u0103r\u0103 acte \u00een ordine, risc\u0103 \u00eenchisoare pentru \u015federe ilegal\u0103, sau chiar expulzare din \u0163ar\u0103, cel pu\u0163in teoretic (cu toate c\u0103 nici m\u0103car organiza\u0163iile civile care lucreaz\u0103 \u00een Liban n-au auzit despre vreun caz concret c\u00e2nd cineva ar fi fost cu adevarat expulzat din \u0163ar\u0103).<\/p>\n

\u00cens\u0103 pentru a avea acces la munc\u0103, \u015fcoal\u0103, servicii medicale, toat\u0103 lumea trebuie s\u0103 bat\u0103 destule drumuri. Este foarte greu bun\u0103oar\u0103 s\u0103 g\u0103se\u015fti munc\u0103 zilier\u0103 \u00een mod regulat \u00een zona unei singure localit\u0103\u0163i. F\u0103r\u0103 permisul de \u015federe, b\u0103rba\u0163ii refugia\u0163i se pot aventura doar p\u00e2n\u0103 \u00een apropierea urm\u0103torului punct de control, deci posibilit\u0103\u0163ile lor de mi\u015fcare sunt foarte reduse, limit\u00e2ndu-le astfel \u00een mod radical \u015fi accesul la locuri de munc\u0103 \u2013 spre marea bucurie a angajatorilor, care se folosesc de for\u0163a de munc\u0103 foarte ieftin\u0103, abuz\u00e2nd de disperarea refugia\u0163ilor sosi\u0163i \u00eentr-un num\u0103r tot mai mare.<\/p>\n

Consiliere juridic\u0103 personalizat\u0103<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00cencerc\u0103m s\u0103 rezolv\u0103m problemele de statut juridic cu fiecare familie de refugia\u0163i, pe baza documentelor disponibile\u201d \u2013 spune consilierul juridic de la Norwegian Refugee Council. Un col\u0163i\u015for separat cu prelat\u0103 de restul cortului \u00eei serve\u015fte drept \u201ebirou\u201d \u2013 \u00een acest loc\u015for \u00eenghesuit se \u00eent\u00e2lnesc juri\u015ftii organiza\u0163iei cu clien\u0163ii lor. Restul cortului e un fel de sal\u0103 de a\u015fteptare: grupuri de refugia\u0163i \u2013 majoritatea lor fiind femei \u015fi copii \u2013 \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 r\u0103bd\u0103tor r\u00e2ndul.<\/p>\n

Organiza\u0163iile civile interna\u0163ionale \u00eencearc\u0103 s\u0103 clarifice situa\u0163ia refugia\u0163ilor folosind astfel de puncte mobile de consultan\u0163\u0103 juridic\u0103. La \u00eentrebarea de ce majoritatea celor din cort sunt femei, r\u0103spunsul este foarte simplu: e diminea\u0163\u0103, b\u0103rba\u0163ii lucreaz\u0103 la ora asta.<\/p>\n

Tab\u0103ra de l\u00e2ng\u0103 Bar Elias, cu duzini de corturi amplasate pe un teren de jum\u0103tate de hectar (pe vremuri probabil teren agricol), este destul de pustie acum. Corturile se aliniaz\u0103 \u00een r\u00e2nduri ordonate, pe drumurile dintre ele s-a pres\u0103rat pietri\u015f pentru ca cei de aici s\u0103 nu umble \u00een noroi. Serviciile publice se limiteaz\u0103 la o re\u0163ea electric\u0103 care se \u00eentinde pe deasupra sau pe l\u00e2ng\u0103 corturi, destul de haotic, cu cabluri peticite cu band\u0103 izolatoare. Privind s\u00e2rma f\u0103r\u0103 izolare b\u0103gat\u0103 \u00een mod improvizat \u00een panoul electric nici nu vrem s\u0103 ne g\u00e2ndim ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici, dac\u0103 plou\u0103.<\/p>\n

Datoriile cresc vertiginos<\/strong><\/p>\n

S\u0103r\u0103cia aproape c\u0103 sufoc\u0103 tab\u0103ra. Supravie\u0163uirea nu e ieftin\u0103 aici. \u201e\u00centre\u0163inerea familiei mele m\u0103 cost\u0103 800 de dolari lunar\u201d \u2013 spune Mahdi, capul familiei de 7 persoane, sosite din localitatea Ghouta din Siria.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 chiria locului unde st\u0103 cortul lor (50 de dolari), trebuie s\u0103 achite factura electricit\u0103\u0163ii, s\u0103 cumpere ap\u0103 \u00eembuteliat\u0103 (apa disponibil\u0103 \u00een apropiere este at\u00e2t de poluat\u0103, \u00eenc\u00e2t nu se poate bea), \u015fi m\u00e2ncarea necesar\u0103, \u015fi atunci \u00eenc\u0103 n-am men\u0163ionat costul \u00eembr\u0103c\u0103mintelor sau al rechizitelor necesare pentru \u015fcoala copiilor.<\/p>\n

Sirienii care tr\u0103iesc de mai mul\u0163i ani \u00een taberele refugia\u0163ilor \u015fi-au epuizat \u00een mare parte economiile aduse de acas\u0103. Conform datelor centrului Norwegian Refugee Council, care lucreaz\u0103 \u00een Valea Bekaa, fiecare refugiat sirian trebuie s\u0103 cheltuiasc\u0103 \u00een jur de 375 de dolari lunar, iar datoriile lor cresc pe zi ce trece: un refugiat are \u00een medie o datorie de 850 de dolari.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fit de lun\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea c\u0103 banii r\u0103ma\u015fi \u00eei ajung doar pentru p\u00e2ine, dar Mahdi are o datorie de doar 11 dolari la aprozarul din apropiere. El spune c\u0103 dac\u0103 s-ar g\u0103si de lucru permanent, situa\u0163ia n-ar fi at\u00e2t de dramatic\u0103. Dar exist\u0103 oferte pu\u0163ine. Refugia\u0163ii din Liban pot lucra doar \u00een anumite domenii: agricultur\u0103, construc\u0163ie \u015fi anumite servicii.<\/p>\n

\u015ei de\u015fi \u00een vale se practic\u0103 o agricultur\u0103 bazat\u0103 pe exploatarea for\u0163ei de munc\u0103, asta \u00eenseamn\u0103 o preocupare sezonier\u0103. B\u0103rba\u0163ii din tab\u0103r\u0103 lucreaz\u0103 de obicei ca zilieri, ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 o surs\u0103 economic\u0103 stabil\u0103 \u015fi de \u00eencredere: iarna de exemplu aproape c\u0103 nu exist\u0103 nicio posibilitate de a lucra.<\/p>\n

\u00cen impas<\/strong><\/p>\n

Cea mai mare problem\u0103 pentru Mahdi este \u00eens\u0103 faptul c\u0103 copiii lui nu \u00eenva\u0163\u0103, deoarece nu pot fi \u00eenscri\u015fi \u00een \u015fcolile libaneze, iar \u00een cele \u00eenfiin\u0163ate de organiza\u0163iile civile sunt ridiculiza\u0163i, \u015fi nivelul calitativ al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului este mult prea redus. Fiul lui de 11 ani abia dac\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi scrie numele \u015fi cite\u015fte cu mare greutate, iar cel de 15 ani nici nu mai merge la \u015fcoal\u0103. Mahdi a renun\u0163at la educa\u0163ia lui \u015fi-l trimite la lucru.<\/p>\n

De\u015fi n-au probleme cu libanezii de r\u00e2nd, Mahdi spune c\u0103 refugia\u0163ii au de furc\u0103 cu oficialit\u0103\u0163ile \u015fi cu for\u0163ele armate. Familia a ajuns \u00een impas: actele lor \u015fi-au pierdut valabilitatea, dar nu le pot \u00eennoi sau prelungi, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 acte siriene valabile nu pot avea nici permis legal de \u015federe \u00een Liban. Oficialit\u0103\u0163ile organizeaz\u0103 razii \u015fi \u00eei aresteaz\u0103 pe cei f\u0103r\u0103 acte \u00een ordine.<\/p>\n

B\u0103rbatul se pl\u00e2nge \u015fi de activitatea \u00cenaltului Comisariat al Na\u0163iunilor Unite pentru Refugia\u0163i: av\u00e2nd o familie de 7 membri, li s-ar cuveni ajutorul de 27 de dolari lunar, pentru m\u00e2ncare. Au beneficiat de acest ajutor timp de un an, dar ajutorul a fost sistat. \u015ei niciodat\u0103 nu li s-a explicat de ce nu li se mai acord\u0103. Organiza\u0163ia nu r\u0103spunde la num\u0103rul oficial de telefon. Mahdi ne-a \u00eendemnat s\u0103 apel\u0103m \u015fi noi num\u0103rul verde al \u00cenaltului Comisariat al Na\u0163iunilor Unite pentru Refugia\u0163i.<\/p>\n

\u201eDistrug o genera\u0163ie \u00eentreag\u0103. Avem parte de umilin\u0163\u0103, de atitudini inumane. Am fugit de fric\u0103 \u015fi de agresiuni, \u015fi nici aici nu am g\u0103sit, dec\u00e2t fric\u0103 \u015fi agresiuni\u201d \u2013 spune Mahdi.<\/p>\n

Din clasa mijlocie \u00een cort<\/strong><\/p>\n

Pentru a \u00een\u0163elege pe deplin disperarea din tab\u0103r\u0103, trebuie s\u0103 \u015ftim c\u0103 familiile pe care le-am \u00eent\u00e2lnit \u00een tab\u0103ra de refugia\u0163i de l\u00e2ng\u0103 Bar Elias f\u0103ceau parte din clasa mijlocie, tr\u0103ind \u00een condi\u0163ii bune \u00een Siria: aveau afaceri, case, ma\u015fini, duceau o via\u0163\u0103 activ\u0103, b\u0103rba\u0163ii \u00ee\u015fi puteau \u00eentre\u0163ine familia f\u0103r\u0103 probleme, se puteau sim\u0163i ca membri folositori \u015fi aprecia\u0163i ai societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Venind din aceast\u0103 lume \u00eenseamn\u0103 o schimbare major\u0103 pentru ei s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 acum \u00eentr-un cort relativ scump, unde iarna e frig \u015fi umezeal\u0103, vara e prea cald \u015fi incomod, unde mi\u015fun\u0103 \u015fobolanii, iar pentru a-\u015fi \u00eentre\u0163ine familia n-au alt\u0103 op\u0163iune dec\u00e2t munc\u0103 zilier\u0103 nesigur\u0103 \u015fi grea, lupt\u00e2nd cu birocra\u0163ia, \u015ftiind foarte bine c\u0103 nici viitorul nu aduce nimic bun.<\/p>\n

E rentabil s\u0103 fii gazd\u0103 libanez\u0103<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 vizita de o or\u0103 \u015fi jum\u0103tate \u00een tab\u0103ra de refugia\u0163i discut\u00e2nd cu colegul jurnalist leton am ajuns la concluzia c\u0103 exist\u0103 o singur\u0103 persoan\u0103 pentru care situa\u0163ia actual\u0103 trebuie s\u0103 fie foarte \u00eembucur\u0103toare: proprietarul terenului de vreo jum\u0103tate de hectar (care asigur\u0103 loca\u0163ia pentru cei 80 de corturi, pentru 50 de dolari lunar pentru fiecare) \u00eencaseaz\u0103 \u00een jur de 4.000 de dolari pe lun\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 asigure nimic altceva, doar terenul \u015fi at\u00e2t.<\/p>\n

Ne adres\u0103m membrilor organiza\u0163iilor civile care ne \u00eenso\u0163esc, c\u0103 am vrea s\u0103 vorbim cu acest proprietar, l-am \u00eentreba de exemplu de impozitul pl\u0103tit dup\u0103 venitul asigurat de \u00eenchirierea terenului, apoi, g\u00e2ndind cu voce tare, ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 nu s-ar putea ca din acest impozit pl\u0103tit de proprietarii acestor terenuri s\u0103 se asigure servicii publice \u00een tabere. \u00censo\u0163itorii no\u015ftri \u00eens\u0103 r\u00e2d de inten\u0163ia noastr\u0103, asigur\u00e2ndu-ne c\u0103 ace\u015fti proprietari nu vor discuta cu noi, jurnali\u015ftii, \u00een veci.
\nPreluare hotnews.ro<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu toate c\u0103 oficial ei nici nu exist\u0103, \u00een Liban aproximativ o treime din popula\u0163ia la ora actual\u0103 o reprezint\u0103 refugia\u021bii. De\u015fi criza refugia\u0163ilor constituie…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[244,49,46],"class_list":["post-5466","post","type-post","status-publish","format-standard","category-actualitate","tag-liban","tag-refugiati","tag-siria"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t