Programele de integrare pentru refugia\u0163i ar putea fi prelungite de la \u015fase luni la un an, dac\u0103 un proiect depus \u00een dezbatere public\u0103 de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va fi aprobat de legiuitori. Speciali\u015ftii \u00een domeniu afirm\u0103 c\u0103 astfel de m\u0103suri sunt necesare \u00eentruc\u00e2t Rom\u00e2nia st\u0103 prost la acest capitol, refugia\u0163ii fiind supu\u015fi zilnic discrimin\u0103rilor manifestate at\u00e2t de institu\u0163ii c\u00e2t \u015fi de simplii cet\u0103\u0163eni.<\/p>\n
Mai exact, se dore\u015fte prelungirea perioadei \u00een care refugia\u0163ii care particip\u0103 la programele de integrare \u015fi care nu au mijloace de \u00eentre\u0163inere s\u0103 poat\u0103 fi cazate \u00een centrele puse la dispozi\u0163ie de MAI pentru aceast\u0103 categorie de persoane. \u00cen plus, s-a propus prelungirea perioadei de aplicare a planului individual de integrare, de la 6 luni la 12 luni, corelativ cu perioada pentru care se acord\u0103 ajutorul nerambursabil.<\/p>\n
\u00cen acest sens s-a considerat oportun\u0103 \u015fi extinderea acord\u0103rii unei subven\u0163ii de 50% din costurile de chirie \u015fi pentru persoanele c\u0103rora li s-a prelungit cu \u00eenc\u0103 6 luni derularea programului de integrare. Proiectul mai prevede cre\u015fterea perioadei de acordare a ajutorului material din partea Inspectoratului General pentru Imigr\u0103ri (IGI), de la dou\u0103 la trei luni. Justificarea necesit\u0103\u0163ii m\u0103surii fiind c\u0103 de la momentul depunerii cererii de acordare a ajutorului nerambursabil p\u00e2n\u0103 la plata lui efectiv\u0103, trec \u00een medie trei luni.<\/p>\n
\u00cen proiectul publicat pe site-ul MAI se propune \u015fi \u201ecompletarea art.7 \u00een scopul aplic\u0103rii unui tratament egal \u00eentre cet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni \u015fi beneficiarii protec\u0163iei interna\u0163ionale, \u00een ceea ce prive\u015fte accesul la serviciile de asisten\u0163\u0103 medical\u0103, \u00eentruc\u00e2t \u00een practic\u0103 interpretarea legislativ\u0103 s-a dovedit a fi neunitar\u0103. De asemenea, alin.(3) nou introdus va aduce un plus de claritate cu privire la categoriile de persoane cu o form\u0103 de protec\u0163ie care sunt asigura\u0163i f\u0103r\u0103 plata contribu\u0163iei, potrivit Legii nr.95\/2006 privind reforma \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, republicat\u0103, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare”. \u201ePotrivit celor mai recente date, gradul de ocupare a centrelor regionale este de peste 100%, trendul fiind \u00een cre\u015ftere, lu\u00e2nd \u00een considerare num\u0103rul de persoane care urmeaz\u0103 a fi relocate \u00een perioada imediat urm\u0103toare\u201c, se arat\u0103 \u00een expunerea de motive a proiectului. \u201e\u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, IGI se va afla \u00een imposibilitatea de a asigura recep\u0163ia at\u00e2t a persoanelor relocate, c\u00e2t \u015fi a celor care vor solicita azil pe teritoriul Rom\u00e2niei. Acest fapt impune \u00eentreprinderea de m\u0103suri care s\u0103 ofere noi posibilit\u0103\u0163i de cazare, astfel \u00eenc\u00e2t procesul de integrare \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 s\u0103 nu fie afectat.<\/p>\n
Ca urmare, \u00een proiectul de act normativ sunt aduse modific\u0103ri OG nr.44\/2004 menite a conduce la cre\u015fterea sus\u0163inerii acordate pe perioada programului de integrare persoanelor cu protec\u0163ie interna\u0163ional\u0103, dar \u00een acela\u015fi timp la responsabilizarea acestora pe tot parcursul implement\u0103rii programelor specifice”, se mai arat\u0103 \u00een document. Ce \u00eenseamn\u0103 de fapt procesul de integrare Politica privind integrarea social\u0103 a cet\u0103\u0163enilor statelor ter\u0163e are ca obiectiv oferirea posibilit\u0103\u0163ii acelora care \u015fi-au stabilit re\u015fedin\u0163a sau domiciliul pe teritoriul Rom\u00e2niei de a achizi\u0163iona un bagaj minim de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi deprinderi, \u00een principal prin cursuri de limba rom\u00e2n\u0103, programe de orientare cultural\u0103 \u015fi de consiliere, care s\u0103 le permit\u0103 accesarea celorlalte servicii \u015fi politici sociale \u00een condi\u0163ii asem\u0103n\u0103toare celor oferite cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni. \u00cen practic\u0103 \u00eens\u0103 au fost constatate unele deficien\u0163e \u00een procesul de integrare a str\u0103inilor \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n
Dintre acestea MAI eviden\u0163iaz\u0103 urm\u0103toarele: – organizarea cursului preg\u0103titor de \u00eenv\u0103\u0163are a limbii rom\u00e2ne, de dou\u0103 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a c\u00e2te dou\u0103 ore, s-a dovedit insuficient pentru dob\u00e2ndirea unor cuno\u015ftin\u0163e de limb\u0103; – acordarea ajutorului nerambursabil, f\u0103r\u0103 condi\u0163ionarea particip\u0103rii la programul de integrare, a condus la tratarea cu dezinteres din partea str\u0103inilor cu privire la activit\u0103\u0163ile de integrare cuprinse \u00een planurile individuale; – oferirea caz\u0103rii doar \u00een Centrele regionale de proceduri \u015fi cazare asolicitan\u0163ilor de azil a condus la restr\u00e2ngerea contactului cu specificul societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, precum \u015fi la limitarea posibilit\u0103\u0163ilor de identificare a unor locuri de munc\u0103 \u00een alte localit\u0103\u0163i dec\u00e2t cele \u00een care sunt situate centrele de cazare; – lipsa de cooperare \u00eentre IGI, autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice locale \u015fi organiza\u0163iile neguvernamentale care deruleaz\u0103 proiecte de asisten\u0163\u0103, conduce la \u00eengreunarea integr\u0103rii str\u0103inilor \u00een societatea gazd\u0103.<\/p>\n
Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne una dintre \u0163\u0103rile cu cei mai pu\u0163ini refugia\u0163i din UE Datele de la Inspectoratul General pentru Imigr\u0103ri (IGPR ) arat\u0103 c\u0103 \u00een anul 2017 au fost depuse 2.420 de cereri pentru azil politic, iar anul trecut 1.886 de imigran\u0163i au cerut aceast\u0103 form\u0103 de protec\u0163ie de la statul rom\u00e2n. Din num\u0103rul de solicit\u0103ri depuse \u00een 2016, 73% au fost acceptate. \u201eTrebuie s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 demitiz\u0103m tot ce afl\u0103m \u00een media despre refugia\u0163i, pentru a avea o percep\u0163ie c\u00e2t mai realist\u0103 asupra fenomenului. De exemplu, Bulgaria a avut anul trecut aproximativ 60.000 de cereri de azil, Ungaria a avut 100.000 \u00een ultimii doi ani. \u00cen schimb, Rom\u00e2nia a avut doar 2.500 de aplican\u0163i \u00een anul precedent. A\u015fadar nu sunt foarte mul\u0163i aplican\u0163i, iar dintre ace\u015ftia foarte pu\u0163ini se stabilesc \u00een Rom\u00e2nia. Practic, noi suntem o \u0163ar\u0103 de tranzit pentru refugia\u0163i.<\/p>\n
Ace\u015fti oameni vin \u00een Rom\u00e2nia pentru a ob\u0163ine o form\u0103 de protec\u0163ie social\u0103, adic\u0103 cea sub statutul de refugiat, dup\u0103 care pleac\u0103 c\u0103tre o \u0163ar\u0103 care le poate oferi o via\u0163\u0103 mai bun\u0103, dup\u0103 cum \u015fi rom\u00e2nii no\u015ftri pleac\u0103. E acela\u015fi sistem\u201c, a afirmat consilierul specializat pe integrare de la Consiliul Na\u0163ional pentru Refugia\u0163i (CNR), Bogdan Preda. Integrare doar pe h\u00e2rtie \u201ePentru refugia\u0163ii care opteaz\u0103 pentru a se stabili \u00een Rom\u00e2nia, speciali\u015ftii spun c\u0103 legisla\u0163ia este ceva mai flexibil\u0103 fa\u0163\u0103 de cea a altor state din UE, cel pu\u0163in la prima vedere. \u201e\u00cen Rom\u00e2nia, rata recunoa\u015fterii statului de refugiat pentru aplican\u0163i este peste 50%. Iar cei care vor s\u0103 aplice pentru a ob\u0163ine cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103, pot recurge la acest demers dup\u0103 patru ani de zile.<\/p>\n
Dac\u0103 vorbe\u015fti limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi cuno\u015fti c\u00e2t de c\u00e2t geografia \u015fi istoria \u0163\u0103rii, dac\u0103 ai un contract de munc\u0103 valabil de trei ani \u015fi o re\u015fedin\u0163\u0103, po\u0163i ob\u0163ine cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103. \u00cen Danemarca, prime\u015fti cet\u0103\u0163enia dup\u0103 opt ani \u015fi sunt proceduri mai rigide\u201c, a mai explicat Preda. \u00cen spatele acestui cadru juridic ofertant exist\u0103 \u00eens\u0103 impedimente foarte mari. Specialistul afirm\u0103 c\u0103 prejudec\u0103\u0163ile \u015fi discriminarea la adresa refugia\u0163ilor sunt fenomene \u00een continu\u0103 cre\u015ftere \u00een Rom\u00e2nia. \u201eOamenii raporteaz\u0103 tot mai multe situa\u0163ii de discriminare: de la discurs instigator la ur\u0103 sau h\u0103r\u0163uire pe strad\u0103 p\u00e2n\u0103 la cazuri \u00een care anumite persoane nu au fost angajate sau nu au fost acceptate \u00een calitate de chiria\u015fi pentru c\u0103 erau musulmani sau arabi.<\/p>\n
Dac\u0103 un refugiat s-ar muta \u00eentr-un jude\u0163 care nu a avut de-a face cu persoane care au un astfel de statut, implicit cu legisla\u0163ia din acest domeniu (care este una mic\u0103, obscur\u0103, cunoscut\u0103 de pu\u0163ini oameni), \u015fi ar apela la serviciile institu\u0163iilor publice, se prea poate s\u0103 fie respins de func\u0163ionarul public. Explica\u0163ia: acestuia \u00eei este team\u0103 s\u0103 nu \u00ee\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 prerogativele oferindu-\u015fi serviciile unui refugiat, iar asta din cauz\u0103 c\u0103 nu i s-a prezentat legisla\u0163ia care vizeaz\u0103 drepturile refugia\u0163ilor\u201c, a completat consilierul CNR. Psihologii sus\u0163in c\u0103 discriminarea refugia\u0163ilor \u015fi a imigran\u0163ilor intervine din frica de necunoscut, mai cu seam\u0103 din frica fa\u0163\u0103 de cel pe care \u00eel percepi diferit.<\/p>\n
Cu at\u00e2t mai mult, dac\u0103 de-alungul vie\u0163ii \u0163i s-a format d\u00e9j\u00e0 o opine negativ\u0103 despre acel necunoscut determinat\u0103 contextul social \u00een care ai tr\u0103it. \u201e La nivelul unui popor, \u00een func\u0163ie de \u00eent\u00e2mpl\u0103rile care au avut loc \u015fi de anumite preconcep\u0163ii perpetuate, se na\u015fte un anumit mod de raportare vizavi de alte grupuri.<\/p>\n
Cu alte cuvinte, c\u00e2nd \u00eent\u00e2lnim persoane care au un alt mod de a se raporta la propria persoan\u0103 dec\u00e2t al nostru avem tendin\u0163a de a fi cel pu\u0163in reticen\u0163i\u201c, a explicat psihologul Monica Doroftei. \u201eCei mai mul\u0163i dintre rom\u00e2ni nu au avut niciodat\u0103 un contact cu refugia\u0163i \u015fi de asta cred c\u0103 \u015fi discursul de la televiziunile din Rom\u00e2nia poate s\u0103 fie o propagand\u0103 foarte bun\u0103 \u00eempotriva lor.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, perspectiva lor, a refugia\u0163ilor, este una foarte dornic\u0103 de a se integra c\u00e2t mai repede \u00een societatea unde au ales s\u0103 \u00eenceap\u0103 o via\u0163\u0103 nou\u0103. Ei nu vor s\u0103 mai fie refugia\u0163i, nu le place stigmatizarea. \u00ce\u015fi doresc s\u0103 fie cet\u0103\u0163eni ca noi\u201c, a explicat , co-fondatorul \u201e ActivRandom\u02c7 (asocia\u0163ie care se ocup\u0103 cu promovarea educa\u0163iei nonformal\u0103 \u00een r\u00e2ndul refugia\u0163ilor \u00een Rom\u00e2nia), Eliza Drob. Programele de integrare pentru refugia\u0163i ar putea fi prelungite de la \u015fase luni la un an, dac\u0103 un proiect depus \u00een dezbatere public\u0103 de Ministerul…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":6843,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-6839","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-actualitate"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t
\nSursa: adevarul.ro<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"