Înaltul Comisariat pentru Refugiați al ONU a denunțat recent situația grea a migranților, care înfruntă valul de frig din unele părți ale Europei, în special în Grecia. În cazul operațiunilor de relocare și reinstalare, Acordul cu Turcia este aplicat în mod corect? Joi, 12 ianuarie, membrii comisiei pentru libertăți civile au făcut bilanțul situației actuale a refugiaților, împreună cu reprezentanți ai Comisiei, Consiliului și UNHCR.

În faţa membrilor comisiei pentru libertăți civile, ministrul de interne maltez Carmelo Abela, în numele președinției prin rotație a Consiliului Uniunii Europene, se angajează să reconcilieze diferitele puncte de vedere ale guvernelor naționale în ceea ce priveşte imigrația.

„Baza dialogului trebuie să fie responsabilitatea şi solidaritatea. În mod direct sau indirect, toate statele membre sunt afectate de această criză a migrației”, a spus dumnealui. „Trebuie să oferim refugiu celor care au nevoie cu adevărat de acesra, dar, în același timp, trebuie să acţionăm rapid pentru returnarea celor care nu îndeplinesc criteriile de protecţie internaţională”, a adăugat el.

Acordul cu Turcia privind migranții

Turcia este în prezent țara cu cel mai mare număr de refugiați din lume. Mai mult de trei milioane de refugiați sirieni s-au înregistrat acolo în luna iulie. Ca răspuns la criza migrației, statele membre și Turcia au semnat, la 18 martie 2016, un acord cu privire la migranți și refugiați.

În timpul dezbaterii din Parlament, pe 12 ianuarie, deputații europeni au evaluat punerea în aplicare a acestui text, iar eurodeputata Ana Gomes (S&D, Portugalia) nu a ezitat să descrie acordul ca fiind „ilegal și imoral”.

Jeroen Lenaers, deputat olandez PPE, a declarat că acordul ar fi reușit, totuşi, să reducă în mod semnificativ numărul de decese pe mare. Cu toate acestea, pentru a îmbunătăți în continuare eficiența, „trebuie să ne asigurăm că sunt îmbunătăţite condițiile de primire a refugiaților”, a spus dumnealui.

Reprezentantul UNHCR, Vincent Cochetel, a răspuns la sugestiile conform cărora ar trebui stabilit un acord cu Libia, similar celui cu Turcia, declarând că „acest lucru nu poate fi un model pentru Libia”. Opinia dumnealui a fost susţinută de Judith Sargentini, europarlamentar olandez din partea Verzilor.

Se reiau transferurile refugiaților în Grecia?

Recent, Kati Piri, olandez socialist-democrat și raportor pentru Turcia, a criticat ferm recomandarea Comisiei Europene cu privire la reluarea transferurilor de refugiați către Grecia în temeiul Convenției de la Dublin. „Să fim serioşi! Noi vedem ce se întâmplă în Grecia. Nu trimitem oameni înapoi acolo de ani de zile din cauza lipsei de condiţii pentru primirea refugiaţilor. Creşteţi nivelul populismului, anunţând ceva ce ştim cu toţii că nu se va întâmpla.”

10.000 de minori neînsoțiți au dispărut în 2016

„Anul trecut, cel puțin 10 000 de copii și adolescenți au dispărut”, a declarat Cecilia Wikström în timpul dezbaterilor. Deputata europeană suedeză, din partea ALDE, pregătește raportul comisiei pentru libertăţi civile privind reforma din Dublin.

Cochetel a recomandat statelor să stabilească un sistem pentru adoptarea rapidă a procedurilor de instituire a tutelei şi de găsire a familiei.

Necesitatea unor noi norme legislative

Ca răspuns la recomandarea lui Cochetel în ceea ce priveşte adoptarea unor noi norme legislative în Europa pentru refugiaţi, eurodeputatul italian Barbara Spinelli (GUE/NGL) a declarat: „Dacă nu venim cu căi legale, se prevede riscul de a se crea o imensă clasă marginalizată în Europa.”

Juan Fernando López Aguilar (S&D, Spania), responsabil de poziția Parlamentului privind Codul de Vize al Uniunii, constatând că Parlamentul întâmpină rezistenţă mare din partea statelor membre în materie de vize umanitare, a cerut mai multă deschidere din partea UNHCR în acest sens. „Acest fapt ar putea contribui la tulburarea atmosferei”, a spus dumnealui.

Deputatul european Josef Weidenholzer (S&D, Austria) a criticat fragmentarea şi lipsa de eficienţă a sistemelor de înregistrare ale UE, iar eurodeputatul Cécile Kyenge (S&D, Italia) a solicitat o procedură simplificată în privinţa cererilor de azil.

Cochetel, de asemenea, a cerut UE să instituie un sistem de înregistrare uniform pentru solicitanții de azil, lucru care ar contribui la îmbunătățirea siguranței.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru noi fluxuri de migranți: „Europa pare să nu aibă nici Planul A și nici Planul B. Scenele 2015 nu trebuie să se repete.”

Sursa: Parlamentul European