Migranții care traversează ilegal pe ruta Balcanică spre Europa Centrală și de Vest s-au înjumătățit în ianuarie față de nivelurile din luna decembrie. Acest lucru a fost anunțat de comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European. Numărul mare de treceri ilegale este menționat de Austria drept motiv pentru veto-ul său asupra candidaturilor Bulgariei și României pentru Schengen, scrie Dnevnik.

Una dintre temele cu cele mai multe șanse de a întruni un acord la viitorul Consiliu European vizează creșterea returnărilor în țările de origine ale migranților ale căror cereri de azil au fost respinse în UE. Este de așteptat ca un mare accent să se pună pe controlul frontierelor externe ale UE, mai ales că în legătură cu această problemă nu există obiecții serioase în rândul celor „27”, scrie To Vima, citat de Rador.

În condițiile în care se preconizează că Europa se va confrunta în această primăvară cu cele mai mari fluxuri de migranți din 2015 încoace, migrația se află pe agenda summitului celor „27” ce se va desfășura joi și vineri la Bruxelles.

Într-o încercare de a „scoate” migrația din blocajul în care se află la nivelul UE, președinta Comisiei Europene a trimis propuneri celor „27” de state membre pentru a vedea dacă se poate ajunge la un acord pe probleme concrete având în vedere că Pactul european privind migrația și azilul este încă departe de a deveni realitate.

Pentru a avea mai multe șanse de succes, propunerile Ursulei von der Leyen către cele 27 de guverne se concentrează pe măsuri care vor limita migrația – cu care majoritatea statelor membre sunt de acord – și nu pe cele care stârnesc reacții puternice și impun solidaritate între statele membre, cum ar fi distribuirea solicitanților de azil în întreaga UE pentru ca țările din prima linie să nu suporte întreaga povară.

Potrivit raționamentului Comisiei, măsurile propuse pot fi implementate imediat, urmând ca, între timp, eforturile pentru un sistem european comun de azil și migrație să continue, în speranța că acest lucru va fi realizat până în primăvara anului 2024, înainte de următoarele alegeri europene.

Creșterea returnărilor

Una dintre temele cu cele mai multe șanse de a întruni un acord la viitorul Consiliu European vizează creșterea returnărilor în țările de origine ale migranților ale căror cereri de azil au fost respinse în UE.

Propunerea Comisiei este ca Bruxelles-ul să folosească toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a face presiuni asupra țărilor terțe pentru a-și prelua cetățenii care nu au fost recunoscuți ca refugiați în cadrul UE, aceste presiuni vizând finanțarea europeană, comerțul și vizele.

Potrivit unor scurgeri de informații din scrisoarea lui von der Leyen către cele 27 de state membre, Comisia sugerează anumite țări terțe care ar putea fi presate mai eficient.

Este de așteptat ca un mare accent să se pună pe controlul frontierelor externe ale UE, mai ales că în legătură cu această problemă nu există obiecții serioase în rândul celor „27”.

Edificator pentru consensul mai larg cu privire la această problemă este faptul că chiar și în Parlamentul European, de obicei „mai blând” în comparație cu Consiliul European al șefilor de stat și de guvern, care este mai „dur”, au existat mulți deputați europeni care au cerut o protejare mai eficientă a frontierelor, în cadrul dezbaterilor care au urmat după discursul lui von der Leyen pe tema migrației în plenul parlamentului, miercurea trecută.

Una dintre cele mai spinoase „probleme” în întărirea protecției frontierelor externe o reprezintă finanțarea construcției gardurilor de la graniță. Comisia Europeană refuză să finanțeze gardurile din fonduri europene, dar vocile care solicită acest lucru se înmulțesc.

De exemplu, cancelarul austriac Karl Nehammer a cerut ca UE să finanțeze un gard de 2 miliarde de euro de-a lungul graniței dintre Bulgaria și Turcia.

Atena, care a anunțat extinderea gardului din zona Evros, se declară în favoarea finanțării gardurilor de către UE. Von der Leyen se opune gardurilor pe motiv că acestea sunt în contradicție cu valorile europene, dar președintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut public Comisiei Europene să le finanțeze.