Franţa vrea ca statele membre ale UE care refuză să accepte solicitanţi de azil să participe financiar la solidaritatea cu ţările care îi primesc şi cu cele de „primă intrare”, a afirmat joi ministrul francez de interne, Gerald Darmanin, în cadrul unei reuniuni cu omologi europeni la Lille, transmite AFP. Franţa, care deţine preşedinţia semestrială
Franţa vrea ca statele membre ale UE care refuză să accepte solicitanţi de azil să participe financiar la solidaritatea cu ţările care îi primesc şi cu cele de „primă intrare”, a afirmat joi ministrul francez de interne, Gerald Darmanin, în cadrul unei reuniuni cu omologi europeni la Lille, transmite AFP.
Franţa, care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, doreşte ca reforma politicii de migraţie, dosar extrem de sensibil, să avanseze „în etape”, a explicat Darmanin.
Remarcile sale vin după ce miercuri preşedintele francez Emmanuel Macron a pledat în favoarea unei guvernări politice a Spaţiului Schengen, pentru mai buna protejare a graniţelor externe ale UE, menţionează AFP.
În timp ce ministrul german de interne, Nancy Faeser, a vorbit de o „coaliţie a bunăvoinţei” pentru primirea solicitanţilor de azil, Darmanin a arătat că Franţa încearcă să obţină angajamente din partea unui „important grup de ţări europene” cu privire la relocarea migranţilor, cu scopul de a ajuta ţările în care aceştia ajung iniţial, cum este Italia.
„Iar cei care nu ar accepta aceste relocări (…), a spus ieri preşedintele Republicii”, ar urma să ofere „un sprijin financiar foarte important ţărilor de primă intrare şi celor care acceptă relocările'”, a insistat Darmanin.
„Ideea ar fi să se spună: această solidaritate este obligatorie, fie că se exprimă prin relocare, fie printr-un sprijin financiar foarte consistent”, a adăugat el.
Unele ţări ale UE, între care cele din grupul de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia), refuză să li se impună primirea de solicitanţi de azil, iar în timp ce tentativa de a stabili cote obligatorii de refugiaţi, măsură decisă în timpul crizei migraţiei din 2015, s-a soldat cu un eşec, problema relocărilor continuă să blocheze discuţiile privind un pact european asupra migraţiei şi azilului, propus de Comisia Europeană în septembrie 2020, notează AFP.
„Germania continuă să apere o Europă deschisă şi umană”, a declarat Nancy Faeser, făcând referire la primirea a peste un milion de refugiaţi în Germania în criza din 2015.
În schimb, ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a respins o astfel de abordare, pronunţându-se pentru o „alianţă a raţiunii”. Karner a subliniat importanţa de a asigura o mai bună apărare a frontierelor externe, amintind solicitarea adresată UE de 16 ţări – între care Austria – de a finanţa construirea de bariere şi ziduri.
Sursa: agerpres
Lasă un comentariu
Adresa ta de email nu va fi făcută publică. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii