Riscul de segregare școlară, discriminarea și restricțiile la participarea politică pot constitui obstacole de netrecut în calea integrării migranților în societate în Uniunea Europeană, relevă un raport al Agenției pentru drepturi fundamentale a UE (FRA), potrivit unui comunicat de presă al FRA dat miercuri publicității.

‘Migranții care trăiesc în UE nu fac parte dintr-o Ťcrizăť, ci fac parte din societate. Este nevoie de un nou discurs, care să sublinieze beneficiile pe care migranții, copiii lor și copiii copiilor lor le aduc societăților noastre. Cheia securității și democrației noastre este integrarea’, a declarat directorul FRA, Michael O’Flaherty, referitor la raportul intitulat ‘Împreună în UE: Promovarea participării migranților și a descendenților lor’.

În Uniunea Europeană trăiesc aproximativ 20 de milioane de cetățeni ai unor state nemembre ale UE. În pofida eforturilor depuse din 2004 de a urma principii comune și a îmbunătăți integrarea în UE, statele membre au abordări foarte diferite de îndrumare și îmbunătățire a integrării și incluziunii în UE.

Raportul identifică și compară politicile din UE în domenii importante pentru o integrare reușită. Acestea sunt:
—educația: În circa jumătate din statele membre ale UE, elevii migranți întâmpină o formă de segregare școlară, de multe ori în ciuda eforturilor pe care le depun autoritățile de a o împiedica. Rezultă o imagine îngrijorătoare a realității, în care migranții și localnicii trăiesc în societăți divizate.
—tineretul: Mai puțin de jumătate din statele membre au planuri de acțiune sau strategii care să se adreseze anume tinerilor care provin din rândul migranților, chiar dacă acestea ar putea fi importante în evitarea marginalizării și a radicalizării tinerilor.
—discriminarea: În 16 state membre ale UE, migranții nu sunt protejați împotriva discriminării pe baza naționalității sau a statutului de migrant, refugiat sau străin, ceea ce poate să mascheze o discriminare etnică și rasială.
—limba: Puține state membre organizează cursuri pentru rezidenții care stăpânesc prea puțin limba, inclusiv pentru cetățenii care provin dintr-un mediu de migranți. Pe de altă parte, programele de învățare a limbii sunt rareori corelate cu nevoile concrete de pe piața forței de muncă, iar cursurile de limbă specifice postului sau la locul de muncă sunt rare.

Raportul FRA examinează politicile și strategiile de integrare națională din UE care determină participarea socială și politică a migranților și a descendenților lor, identificând de asemenea exemple de bune practici care pot fi folosite sau adaptate pentru a putea fi folosite în alte contexte naționale.

Sursa: agerpres