Planul Germaniei cu refugiatii

Cabinetul de la Berlin a alocat suma de 6 miliarde euro pentru cheltuieli legate de găzduirea refugiaţilor care afluesc in prezent Europa. O analiza a motivelor pentru care Germania face un asemenea efort bugetar arata ca la mijloc sunt atat interese politice cat si economice. O analiza a publicaţiei franceze « La Tribune » arata ca la o reuniune de criză a Guvernului Federal, la care au participat cele trei partide de coaliţie (Uniunea Creştin-Democrată, Uniunea Creştin-Socială şi Partidul Social Democrat), Berlinul a anunţat că va pune la dispoziţia landurilor, 3 miliarde de euro pentru gestionarea fluxului masiv de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi că alocă încă 3 miliarde de euro pentru bugetul central. Sumele sunt destinate acoperirii cheltuielilor pentru anul 2016. Suma de 6 miliarde de euro reprezintă aproape 60% din cheltuielile suplimentare prevăzute iniţial pentru bugetul federal pe 2016. Criza refugiaţilor devine motivul principal care face ca Germania să isi sporeasca cheltuielile bugetare. Guvernul Federal si autoritatile locale au in vedere constructia a circa 150.000 de locuinţe temporare, pentru ca refugiaţii să poata locui pe timpul iernii si aproape a 300.000 de apartamente. Apartamentele vor fi construite de catre administraţiile locale din landurile germane. Banca KfW (banca de stat) va finanta aceste constructii, cheltuielile fiind garantate de catre statul german. Alocarea bugetara suplimentara este o surpriza atat pentru mediul de afaceri cat si pentru federatiile patronale din Germania, dat fiind faptul ca in ultimii ani, au existat critici privitoare la ritmul scazut al investitiilor publice. Pentru Angela Merkel, acest demers reprezinta o oportunitate în ceea ce priveşte politica europeană. Aceasta si-a intarit imaginea de apărător al cauzei refugiaţilor în Europa, pozitie care o diferentiaza net de majoritatea liderilor europeni. Merkel se bucura de o imagine buna in randul refugiatilor, lucru care-i permite acesteia să conduca politica europeana in materie de acceptare a migrantilor. Urmand exemplul lui Merkel, alţi lideri europeni si-au manifestat deschiderea faţă de refugiaţi. Premierul Finlandei a anunţat că este dispus sa primesaca refugiaţi in propria casa. Cu demersurile facute de Germania se obtine si o imbunatatire a imaginii tarii in exterior. Astfel, raceala care transparea in trecut din imaginea Germaniei, pare a fi fost uitata. In prezent, Germania reprezinta un model de deschidere, de generozitate şi de solidaritate. Schimbare de imagine este contrastanta în raport pozitia pe care acesta tara a adoptat-o fata de Grecia, in criza refugiatilor. Pe langa motivele politice exista si considerente economice. Rata demografica a Germaniei este net negativa si tara trebuie sa fie « populata ». Necesitatea unui aport masiv de populaţie tânără şi dornică de consum este imperioasa. Cei 800.000 de imigranţi, prognozati a sosi in Germania, reprezinta o bula de oxigen pentru economia germană. Deficitul de forta de munca este cert. Un procent de 46% dintre angajatorii germani intampina dificultati in angajarea de personal. Planul de primire si « fixare » a refugiaţilor, are in vedere si masuri de facilitare a accesului acestora pe piaţa muncii din Germania. Criza demografică a Germaniei, pare a-si fi gasit rezolvarea pe termen mediu, prin acest proces de atragere si absortie de populatie. In istorie au mai fost cazuri similare, de lipsa de populatie, in anumite zone din Europa. Majoritatea si-au gasit rezolvarea prin absortie de migranti. In anii 70-80 ai secolului XX, tarile nordice s-au confruntat cu un deficit de populatie (in special masculina). Aceste crize s-au « rezolvat » prin absortie de migranti, majoritatea proveniti (la vremea respectiva), din migratii controlate ale populatiei provenind din fosta URSS. migrantcenter.ro