Dacă sunteți cetățean al unui stat care nu face parte din Uniunea Europeană sau din Spațiul Economic European și doriți să călătoriți în România pentru o perioadă scurtă de timp, trebuie să obtineți mai întâi o viză de intrare în cazul în care veniți dintr-un stat pentru care este nevoie de viză.

Viza de scurtă ședere vă permite să solicitați intrarea pe teritoriul României, pentru alte motive decât imigrarea, în vederea unei șederi neîntrerupte sau a mai multor șederi a căror durătă să nu depășească 90 de zile, în decurs de 6 luni de la data primei intrări. Acest tip de viză poate fi eliberat cu una sau mai multe intrări. De asemenea, documentul de călătorie (pașaportul), trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să fie valabil pe o perioadă de cel putin 3 luni de la data preconizată a plecării de pe teritoriul României (în caz justificat de urgență, această obligație poate fi înlăturată) și să fi fost eliberat în ultimii 10 ani.

Consultați lista statelor ai căror cetățeni nu au nevoie de viză pentru a intra în România.

Consultați lista statelor ai căror cetățeni au nevoie de viză pentru a intra în România.

Dintre statele ai căror cetățeni au nevoie de viză pentru a intra în România există unele pentru ai căror cetățeni este necesară obținerea unei invitații avizată de Inspectoratului General pentru Imigrări. Invitația poate fi făcută de o persoană fizică sau juridică, cetățean român sau străin cu reședința în România (consultați lista statelor ai căror cetățeni au nevoie de invitație pentru a obține viza de intrare în România).

Viza de scurtă ședere vă dă dreptul să vizitați România pentru o perioadă limitată de timp și nu poate fi prelungită. Dacă doriți să rămâneți o perioadă mai mare de timp pe teritoriul României, trebuie să obțineți o viză de lungă ședere și, ulterior, un permis de ședere pe teritoriul României.

Puteți obține o viză de scurtă ședere de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României (consultați lista acestora).

Dreptul de ședere pe teritoriul României, ce vă este conferit prin viza de scurtă ședere, nu poate fi prelungit. Totuși, în cazul în care, din motive obiective, nu puteți părăsi teritoriul României în termenul acordat de viză, puteți obține o decizie de returnare de la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, document care vă permite să mai rămâneți în România pentru cel mult 15 zile.

Taxa de viză este de 60 Euro și se achită în statul în care faceți solicitarea.

Consultați lista documentelor necesare obținerii vizei de scurtă ședere, în funcție de scopul venirii dumneavoastră în România:
– Turism
– Vizită
– Afaceri
– Transport
– Activități sportive
– Activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activități care nu contravin legilor române

Dacă sunteți posesorul unui pașaport simplu, puteți obține viza de scurtă ședere cu una sau mai multe călătorii dăcă prezențati misiunilor diplomatice și oficiilor consulare o invitație scrisă (model aici), avizată de Inspectoratul General pentru Imigrări, din partea unei persoane fizice sau juridice din România.

Invitația, însoțită de o serie de documente, în funcție de scop, se ridică, se completează în două exemplare și se depune la sediul formațiunilor teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, în vederea aprobării.

Consultați lista documentelor necesare avizării invitației în funcție de scopul venirii în România: vizită, turism, afaceri.

Invitațiile se aprobă în 60 de zile de la data depunerii. În cazul aprobării, un exemplar al invitației va fi înmânat invitatorului, care o va transmite către dumneavoastră. Veți prezenta invitația, în original, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, însotiță de celelate documente, pentru obținerea vizei române. Trebuie să aplicați pentru viză în termen de 30 de zile de la aprobarea invitației, în caz contrar aceasta pierzându-și valabilitatea.

Invitatorul, persoana fizică sau juridică va suporta cheltuielile ocazionate de îndepărtarea de pe teritoriul Romaniei a străinilor invitați.

Invitația constituie titlu executoriu în situația în care străinul invitat nu părăsește România până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viză.

Există anumite situații când pentru obținerea unei vize de scurtă ședere nu mai aveți nevoie de invitație avizată de Inspectoratul General pentru Imigrări, situație în care solicitați viza de la reprezentantele diplomatice sau oficiile consulare cu o invitație autentificată notarial (consultați excepțiile de la procedura invitației).

Pentru obtinerea unei vize de scurtă ședere, Ministerul Afacerilor Externe solicită, de obicei, avizul Inspectoratului General pentru Imigrări (aceasta este o procedură internă), mărindu-se astfel termenul de acordare a vizei. Inspectoratul General pentru Imigrări emite avizul pentru viza de scurtă ședere în 7 zile lucrătoare de la data primirii solicitării, iar în situații temeinic justificate termenul poate fi prelungit cu încă 7 zile lucrătoare.

Există însă și situații în care nu mai este nevoie de acest aviz.(consultați lista excepțiilor de la avizul I.G.I.)

Puteți intra în România fără viză dacă vă regăsiți în una dintre următoarele situații:

– sunteți membru de familie al unui cetățean UE/ SEE și dețineți un permis de ședere pentru acest scop într-un stat membru UE/ SEE;
– dețineti un permis valabil de ședere permanentă într-un stat membru UE/ SEE;
– dețineți o viză valabilă pentru un stat din spațiul Schengen, situație în care puteți tranzita teritoriul României (ședere de maxim 5 zile).
– sunteți posesorul unui permis de mic trafic, eliberat în conformitate cu O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România și Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1931/2006 din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre şi de modificare a Convenţiei Schengen, în condiţiile în care vă exercitaţi dreptul de circulaţie, în concordanţă cu regimul de mic trafic de frontieră.

Dacă sunteți cetățean al unui stat non UE/ SEE, aveți un drept de ședere valabil în România și doriți să obtineți ședere pe termen lung pe teritoriul acestui stat, trebuie să îndepliniți anumite condiții.

Pașii de urmat sunt: solicitați acordarea dreptului de ședere pe termen lung la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din județul în care locuiți, iar dacă răspunsul este pozitiv, depuneți documentele pentru obținerea permisului de ședere pe termen lung. Puteți obține acest drept atât ca membru de familie al unui cetățean român, cât și pentru alt scop al șederii în România (de exemplu: muncă, activități comerciale, reîntregirea familiei, etc.)

Permisul de ședere pe termen lung are o valabilitate de 10 ani în cazul în care sunteți membru de familie al unui cetățean român și de 5 ani dacă aveți reglementată șederea în România pentru celelalte scopuri prevăzute de lege.

Pentru a obține dreptul de ședere pe termen lung trebuie să fi avut o ședere continuă pe teritoriul României în ultimii 5 ani.

Șederea este considerată continuă atunci când perioada de absență de pe teritoriul României este mai mică de 6 luni consecutive și nu depățeste în total 10 luni și dacă împotriva dumneavoastră nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul național.

Perioada de ședere în scop de studii se calculează la jumătate pentru rezidența pe termen lung și nu se ia în calcul șederea conferită de viza de scurtă ședere, viza diplomatică sau de serviciu și nici cea obținută pentru desfășurarea de activități ca lucrător sezonier.

Consultați lista completă a condițiilor necesare pentru acordarea rezidenței permanente și excepțiile de la acestea.

Nu puteți primi un drept de ședere pe termen lung în România dacă vă încadrați în una dintre următoarele categorii: aveți un drept de ședere temporară pentru studii, sunteți solicitant de azil sau beneficiar al protecției umanitare temporare sau aveți protecția temporară a statului român, vă aflați în România cu viză de scurtă ședere sau viză/ drept de ședere conferit de viza diplomatică sau de serviciu.

Primul pas pentru a vă stabili domiciliul în România este obținerea dreptului de ședere pe termen lung. în acest sens trebuie să depuneți următoarele documente:

– cerere;
– documentul de trecere a frontierei (pașaport, titlu de călătorie, etc.) în copie și original;
– acte doveditoare privind spațiul de locuit (copie și original);
– dovada asigurării sociale de sănătate;
– dovada mijloacelor de întreținere (sunt exceptați membrii de familie ai cetățenilor români);
– certificatul de cazier judiciar eliberat de autoritățile române;
– documente de stare civilă (dacă este cazul);
– taxe.

Puteți solicita acordarea dreptului de ședere pe termen lung pentru minori doar dacă ați primit dumneavoastră acest drept.

– cerere;
– documentul de trecere a frontierei (pașaport, titlu de călătorie, etc.) în copie și original;
– acte doveditoare privind spațiul de locuit (copie și original);
– certificatul de naștere tradus și supralegalizat/apostilat (în funcție de statul emitent al documentului);
– consimțământul în formă autentică al părintelui care nu are drept de țedere pe termen lung pe teritoriul României;
– taxe.

Cererile pentru acordarea dreptului de sedere pe termen lung vor fi solutionate in maximum 6 luni, iar pentru motive obiective acest termen se poate prelungi cu inca 3 luni, cu instiintarea solicitantului.

Veti primi raspunsul in scris, in 15 zile lucratoare de la solutionarea cererii.

Daca raspunsul este pozitiv, in 30 de zile de la primirea comunicarii, trebuie sa depuneti documentele necesare eliberarii permisului de sedere pe termen lung la formatiunea teritoriala a Inspectoratului General pentru Imigrari unde a fost inregistrata cererea.

Refuzul acordarii dreptului de sedere pe termen lung, precum si motivele care au stat la baza acestuia se comunica, in scris, solicitantului, in termen de 15 zile lucratoare de la solutionarea cererii.

Refuzul acordarii dreptului de sedere pe termen lung poate fi atacat in termen de 30 de zile de la data comunicarii, la Curtea de Apel Bucuresti.

Refuzul acordarii dreptului de sedere pe termen lung nu produce efecte juridice asupra dreptului de sedere al titularului cererii.

– cerere;
– documentul de trecere a frontierei (pașaport, titlu de călătorie, etc.) în copie și original;
– acte doveditoare privind spațiul de locuit (copie și original);
– taxe.

– cerere;
– acte doveditoare privind spațiul de locuit (copie și original);
– taxe.

Ce drepturi aveți ca rezident pe termen lung. Dacă sunteți titularul unui drept de ședere pe termen lung în România beneficiați de tratament egal cu cetățenii români, în condițiile legii, astfel:
– puteți lucra pe teritoriul României fără autorizație de muncă, în baza unui contract individual de muncă avizat de Inspectoratul Teritorial de Muncă;
– aveți acces la toate formele și nivelurile de învățământ și de pregătire profesională, inclusiv la acordarea burselor de studiu, echivalarea studiilor și recunoașterea diplomelor, a certificatelor, a atestatelor de competență și a calificărilor profesionale, vă bucurați de securitate și protecție socială, asistență medicală și socială, beneficiați de deducerile la impozit pe venitul global și de scutirile de taxe, aveți acces la bunuri și servicii publice, inclusiv obținerea de locuințe, libertatea de asociere, afiliere și apartenență la o organizație sindicală sau profesională.

Dreptul de ședere pe termen lung încetează în următoarele situații:
– în cazul anulării sau revocării, în cazul obținerii unui drept de ședere pe termen lung pe teritoriul altui stat,
– în cazul absenței de pe teritoriul statului român pentru o perioadă mai mare de 12 luni consecutive, cu excepția situatiei în care, în această perioadă, ați beneficiat de un drept de ședere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene,
– în cazul absenâei de pe teritoriul statului român pe o perioadă mai mare de 6 ani consecutivi, chiar dacă în această perioadă ați beneficiat de un drept de ședere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene,
– la cerere,
– la dobândirea cetățeniei române sau
– în cazul absenței de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, pe o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi, a rezidentului pe termen lung, posesor al unui permis de Ședere pe termen lung cu mențiunea «Fost posesor de Carte albastră a UE», sau a membrilor săi de familie cărora le-a fost acordat statutul de rezident pe termen lung.

În situația în care, la încetarea dreptului de ședere pe termen lung, vă aflați pe teritoriul României, în termen de 30 de zile de la data comunicării, puteți solicita eliberarea unui permis de ședere temporară pentru scopurile și în condițiile prevăzute în OUG 194/2002 cu modificările și completările ulterioare (detalii în sectiunea Legislație).

Dacă dreptul de ședere pe termen lung v-a încetat în condițiile alin. (3) lit. b) sau c) din OUG 194/2002 cu modificările și completările ulterioare vi se poate acorda un nou drept de ședere pe termen lung, în condițiile ordonanței de urgență, după o ședere legală și continuă pe teritoriul României de 12 luni.

Dreptul de ședere pe termen lung al unui fost posesor de Carte albastră a UE nu încetează în cazul în care străinul poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene, pentru a exercita o activitate economică în calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, pentru a exercita o activitate pe bază de voluntariat sau pentru a studia în âara de origine.