Liderii celor șase state din Balcanii de Vest — Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia — s-au reunit miercuri la Londra, pentru un summit dedicat migrației, securității și dezvoltării economice. Întâlnirea, desfășurată în cadrul Procesului de la Berlin, a reunit și lideri europeni de rang înalt, între care premierul britanic Keir Starmer, șefa diplomației europene Kaja Kallas, cancelarul german Friedrich Merz și ministrul italian de externe Antonio Tajani.
Summit-ul a avut loc într-un context regional tensionat, marcat de ambițiile Rusiei de a-și extinde influența într-o zonă considerată deopotrivă fragilă și strategică. După invazia Ucrainei din 2022, Uniunea Europeană a devenit mai deschisă față de ideea extinderii, considerând integrarea Balcanilor de Vest un pas esențial pentru consolidarea securității continentale. În același timp, Marea Britanie — deși în afara UE — încearcă să își reafirme rolul în arhitectura de securitate europeană, în special în combaterea migrației ilegale și a rețelelor criminale transfrontaliere.
Keir Starmer a subliniat că Regatul Unit își propune să „închidă ruta balcanică” folosită de traficanți pentru a transporta migranți spre Europa Occidentală. Potrivit Londrei, aproximativ un sfert dintre migranții care ajung în Marea Britanie pe Canalul Mânecii trec prin Balcanii de Vest. În acest scop, guvernul britanic a anunțat sancțiuni și interdicții de călătorie pentru mai multe grupări criminale din regiune, acuzate de falsificare de documente, contrabandă și furnizare de motoare pentru bărcile folosite la traversările ilegale.
Printre entitățile sancționate se află rețelele „Krasniqi” și „ALPA”, precum și individul Nusret Seferović, liderul unei grupări croate acuzate că furniza pașapoarte false către organizații criminale din Balcani. Măsurile, a precizat guvernul britanic, sunt parte a unui efort comun cu țările din regiune pentru destructurarea traficului de persoane și a rețelelor de finanțare ilicită.
Totodată, Marea Britanie intenționează să creeze „centre de întoarcere” pentru migranții ale căror cereri de azil sunt respinse. Acestea ar urma să fie amplasate în afara teritoriului britanic, în colaborare cu state partenere. Ideea a fost însă respinsă ferm de premierul albanez Edi Rama, care a declarat: „Am spus-o și o repet — niciodată în Albania.” Liderul Muntenegrului, Milojko Spajić, a ironizat propunerea, afirmând că ar putea lua în considerare un astfel de acord doar dacă Londra ar investi „zece miliarde de euro în căile ferate din țara sa.”
În ciuda divergențelor, summit-ul a adus și angajamente concrete. Marea Britanie a anunțat o investiție de 10 milioane de lire sterline pentru combaterea traficului de persoane și consolidarea forțelor de ordine în Balcanii de Vest, prin programe de instruire în Kosovo, măsuri suplimentare de securitate la frontieră și sprijin pentru victimele traficului din Serbia.
La rândul său, ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a pledat pentru accelerarea aderării Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană, subliniind că aceste țări „ar trebui să intre înaintea Ucrainei și Moldovei”, fiind deja integrate economic și cultural în spațiul european. Tajani a legat acest obiectiv de planurile de conectivitate ale Italiei, inclusiv coridorul comercial IMEC, care ar putea transforma regiunea într-un nod strategic între Mediterană și Europa Centrală.
Serbia a folosit reuniunea pentru a relansa discuțiile privind liberalizarea vizelor cu Regatul Unit. Premierul Đuro Macut a declarat că propunerea a fost „primită cu deschidere” de oficialii britanici, cel puțin pentru categoriile de cetățeni implicați în programe academice sau educaționale.
În încheierea summit-ului, Muntenegru a preluat președinția Procesului de la Berlin pentru anul următor. Premierul Spajić a afirmat că 2026 ar putea fi „anul marilor succese europene” pentru țara sa, promițând finalizarea capitolelor de negociere și organizarea unui nou summit UE–Balcanii de Vest la Podgorița.
Întâlnirea de la Londra a reafirmat faptul că Balcanii de Vest rămân un test al unității europene și al capacității continentului de a-și securiza frontierele fără a ridica noi ziduri. Într-un moment în care războiul din Ucraina continuă să reconfigureze prioritățile strategice ale Europei, Londra a transmis un mesaj clar: viitorul stabilității europene trece prin Balcani — iar Marea Britanie vrea să fie parte din acest răspuns.
Foto: Lancaster House, Londra / commons.wikimedia.org
