Muntenegru se apropie cel mai mult de obiectivul aderării la Uniunea Europeană, în timp ce o mare parte dintre statele din Balcanii de Vest înregistrează progrese limitate sau chiar regres în procesul de integrare europeană. Aceasta este principala concluzie a raportului anual privind extinderea Uniunii Europene, prezentat miercuri de Comisia Europeană, care evidențiază diferențe tot mai mari între țările candidate.
Documentul, care analizează evoluțiile din perioada septembrie 2025 – septembrie 2026, introduce foi de parcurs pentru negocierile de aderare cu Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina. Potrivit șefei diplomației europene, Kaja Kallas, aderarea devine un obiectiv tot mai apropiat pentru statele care demonstrează rezultate concrete în îndeplinirea reformelor. Muntenegru este considerat cel mai avansat candidat, având o perspectivă clară de semnare a tratatului de aderare până în vara anului viitor.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a subliniat că Uniunea Europeană se află, pentru prima dată din 2011, anul în care au fost încheiate negocierile de aderare cu Croația, în poziția de a finaliza negocierile cu un alt stat candidat. Muntenegru a închis deja 21 de capitole de negociere, alte 14 rămânând de finalizat.
Albania a primit, la rândul său, aprecieri pentru evoluția procesului de integrare europeană. Premierul Edi Rama a salutat evaluarea Comisiei, considerând-o un nou pas către obiectivul istoric al unirii cu Europa. Acesta a precizat însă că aprecierile Bruxelles-ului nu diminuează importanța problemelor interne ale țării, ci reprezintă un stimulent pentru continuarea reformelor și îmbunătățirea guvernării.
În contrast cu evoluțiile din Muntenegru și Albania, raportul evidențiază dificultăți majore în Serbia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Kosovo. Deși Serbia înregistrează un nivel ridicat de aliniere a legislației la normele europene, Comisia Europeană constată un regres în domenii fundamentale, precum drepturile fundamentale, libertatea de exprimare, administrația publică și libertatea academică. Marta Kos a avertizat că noul guvern va avea responsabilitatea de a schimba această direcție.
Situația Bosniei și Herțegovinei este, de asemenea, îngrijorătoare. Comisia nu a identificat progrese semnificative în domenii esențiale pentru integrarea europeană, precum reforma justiției, combaterea corupției, libertatea presei și dezvoltarea economică. Instabilitatea politică, instituțiile slabe și influența intereselor de grup asupra statului continuă să afecteze capacitatea țării de a implementa reformele. Politica de vize a înregistrat un regres, Bruxelles-ul avertizând că acordurile de călătorie fără viză cu șapte state ar putea amplifica riscurile migrației ilegale.
Macedonia de Nord rămâne, la rândul său, blocată în procesul de aderare. Raportul critică lipsa progreselor în combaterea corupției, asigurarea independenței justiției și protejarea libertății presei. Un obstacol major îl reprezintă modificarea Constituției pentru includerea bulgarilor printre popoarele constitutive ale țării, condiție asociată compromisului care a permis ridicarea veto-ului Bulgariei asupra începerii negocierilor. Deși Sofia și-a retras formal opoziția în 2022, divergențele privind istoria, limba și identitatea națională continuă să frâneze parcursul european al Skopje.
În Kosovo, aproape doi ani de blocaj instituțional au împiedicat aplicarea reformelor asumate în relația cu Uniunea Europeană. Progresele înregistrate în domenii precum independența justiției și combaterea corupției rămân limitate. Comisia a salutat însă intensificarea recentă a reformelor și alegerea noului președinte, exprimându-și speranța că stabilitatea instituțională va permite reluarea procesului de integrare. Întârzierile au însă consecințe financiare importante: Kosovo riscă să piardă peste 40 de milioane de euro din fondurile Planului de creștere al UE, după ratarea termenului-limită din iunie 2026 pentru implementarea angajamentelor asumate.
O evaluare negativă a fost acordată și Turciei, unde Comisia Europeană constată continuarea regresului democratic. Raportul semnalează probleme privind pluralismul politic, corectitudinea proceselor electorale, statul de drept și administrația locală. Presiunile judiciare asupra opoziției, detenția și urmărirea penală a unor lideri politici, inclusiv primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, precum și presiunile asupra presei independente sunt prezentate drept semnale ale deteriorării climatului democratic. Negocierile de aderare ale Turciei, începute în 2005, rămân practic înghețate.
Raportul Comisiei Europene conturează astfel o perspectivă europeană cu viteze diferite, în care Muntenegru se detașează drept principalul candidat la aderare, în timp ce alte state din regiune riscă să rămână în urmă din cauza instabilității politice, a reformelor incomplete și a problemelor privind statul de drept. Mesajul Bruxelles-ului este clar: perspectiva aderării rămâne deschisă, însă avansarea către UE depinde de rezultate concrete și de respectarea valorilor democratice.
Foto: www.pexels.com
