România se află în calea a trei rute de migraţie către Europa de Vest: frontierele cu Ucraina şi Republica Moldova, pe ruta estică de migraţie, graniţa cu Serbia, pe ruta de migraţie a Balcanilor de Vest şi ruta terestră est-mediteraneană, care este despărţită de Bulgaria. Aceasta din urmă cuprinde zona Grecia-Turcia, unde, în cea mai mare parte, migranţii ajung legal în Turcia, de unde trec apoi ilegal în Grecia sau în Bulgaria.
Potrivit unui comunicat al mediafax, România ar urma să primească 1.023 de refugiaţi distribuiţi din Italia, iar dintre cei 16.000 de imigranţi distribuiţi de Grecia, în România ar putea ajunge 682. România ar urma să mai primească 657 de refugiaţi, în cadrul propunerii Comisiei Europene de acceptare a altor 20.000 de refugiaţi extracomunitari pe parcursul a doi ani, la recomandarea UNHCR. Ţările vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat.
In comunicatul mediafax se mai afirma ca peste 700 de cereri de azil în România au fost depuse în perioada ianuarie – mai 2015, cele mai multe de către cetăţeni sirieni, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări.
Din anul 1991 până în prezent, în România, 25.791 de persoane au depus cereri pentru acordarea unei forme de protecţie, dintre care 5.450 au primit statutul de refugiat sau protecţie subsidiară. Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din Irak, Somalia, Afganistan, Bangladesh, Pakistan şi Siria.
În 2014, România a înregistrat 1.506 de cereri de azil, plus 114 cereri de acces la o nouă procedură. Statut de refugiat sau o altă formă de protecţie au primit 713 persoane, cele mai multe provenind din Siria. Între primele cinci luni ale anului 2015, 719 persoane au solicitat azil, dintre care 343 proveneau din Siria, 120 din Irak şi 21 din Ucraina.
Conform unui raport al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, la sfârşitul anului 2014 se înregistrau 59,5 milioane de persoane strămutate forţat, faţă de 51,2 milioane anul anterior şi 37,5 milioane cu zece ani în urmă. Nivelul din 2014 reprezintă cea mai mare creştere înregistrată vreodată într-un singur an.
Principala accelerare a fenomenului s-a întrevăzut la începutul anului 2011, odată cu izbucnirea războiului din Siria, acesta devenind cel mai semnificativ factor de strămutare la nivel mondial. În 2014, în medie 42.500 de persoane au devenit zilnic refugiaţi, solicitanţi de azil sau persoane strămutate intern, ceea ce corespunde unei creşteri de patru ori a acestor cifre în numai patru ani. La nivel mondial, una din 122 de persoane este refugiat, strămutată intern sau solicitant de azil. Dacă ar fi vorba de populaţia unei ţări, cifra de 59,5 milioane ar reprezenta a 24-a cea mai populată ţară din lume.
Marea Neagră şi Dunărea funcţionează ca bariere naturale împotriva valului de migranţi din Asia şi Africa, iar acesta ar fi unul dintre motivele pentru care România nu ar lua în calcul construirea unor garduri pentru a împiedica migraţia ilegală, cum s-a întâmplat în Grecia, Ungaria şi Bulgaria.
Potrivit datelor Poliţiei de Frontieră, anul trecut au încercat să intre sau să iasă ilegal din România 1.232 de cetăţeni străini, ajutaţi de traficanţi de migranţi şi organizaţi, în general, în grupuri care au pornit de la trei-patru până la 132 de persoane.
Dacă în anul 2012, cei mai mulţi cetăţeni străini care au încercat să intre ilegal în România au fost depistaţi de poliţiştii de frontieră de la graniţa cu Serbia, în anul 2015, peste 50 la sută au fost prinşi la frontiera cu Bulgaria.
Printre metodele pe care le folosesc migranţii pentru a încerca să intre ilegal în România, pe la frontiera cu Bulgaria, cea mai folosită este ascunderea în tiruri încărcate cu pepeni, cartofi, cărbuni, haine, piese auto sau electronice, după ce, împărţiţi în grupuri mici, de maxim opt persoane, taie prelata autotrenurilor, de cele mai multe ori fără cunoştinţa şoferilor.
Citeste mai mult pe mediafax…
