O analiza prezentata de mediafax arata ca « in urmă cu un sfert de secol, când a fost doborât Zidul Berlinului, în lume existau 16 ziduri care să apere frontiere. În prezent există 65, finalizate sau în curs de construcţie ». Analiza se bazeaza pe afirmatia cercetătoarei Elisabeth Vallet de la Universitatea din Québec.
De la zidul israelian al segregării – “zidul apartheidului”, cum îl denunţă palestinienii – la gardurile de 4.000 de kilometri pe care India le ridică la frontiera sa cu Bangladesul sau la enormul dig de nisip care desparte Marocul de regiunile din Sahara aflate sub controlul rebeliunii Polisario – zidurile şi barierele au tot mai mare căutare în rândul politicienilor dornici să pară fermi faţă de probleme legate de migrări şi securitate.
În iulie, Guvernul conservator ungur a început să ridice un gard de patru metri înălţime, de-a lungul întregii frontiere cu Serbia, cu scopul de a stăvili valul de refugiaţi din Siria, Irak sau Afganistan.
Kenya, Arabia Saudită şi Turcia îşi intaresc frontierele de la granitele lor, cu scopul de a împiedica infiltrări ale unor jihadişti din ţări vecine, pecum Somalia, Irak şi Siria.
Eficienta acestor bariere este relativ scazuta, in raport cu scopul pentru care au fost create, apreciază specialiştii.
În realitate, zidurile nu schimbă cu nimic cauzele profunde ale insecurităţii sau imigraţiei. Ridicarea tuturor acestor baricade n-a pus capăt creşterii numărului cererilor de azil sau atacurilor teroriste. Ele au determinat grupurile pur şi simplu să se adapteze.
In analiza publicata de mediafax se mai arata ca peste 40.000 de persoane au murit, începând din 2000 încoace, încercând să emigreze, asa cum estima anul trecut Organizaţia Internaţională pentru Migraţii (OIM).
migrantcenter.ro
