Ambasadorul Albaniei în Marea Britanie, Uran Ferizi, critică dur ceea ce consideră a fi o campanie de stigmatizare a comunității albaneze, susținând că politicienii de dreapta și o parte a presei britanice continuă să trateze valul migrator din 2022 ca și cum acesta nu s-ar fi încheiat.
Ferizi descrie drept „dezechilibrată” și „isterică” atenția acordată în continuare sosirilor de migranți albanezi cu ambarcațiuni mici peste Canalul Mânecii. Potrivit ambasadorului, fenomenul din 2022 a fost real și neobișnuit, dar de scurtă durată, iar datele arată că numărul sosirilor a scăzut puternic ulterior.
Peste 12000 de albanezi au traversat Canalul Mânecii către Marea Britanie în 2022, într-unul dintre cele mai vizibile episoade ale crizei migrației ilegale. Analiza prezentată de ambasada Albaniei arată că au fost înregistrate 12658 de sosiri, un nivel considerabil raportat la anii anteriori, dar care a reprezentat aproximativ 1% din totalul imigrației pe termen lung în Marea Britanie în acel an.
Potrivit lui Ferizi, cea mai mare parte a persoanelor care au ajuns atunci în Regatul Unit nu mai reprezintă însă o problemă distinctă în statisticile actuale. Ambasadorul susține că majoritatea acestui grup a părăsit între timp țara, în timp ce sosirile din Albania au revenit la niveluri mult mai reduse.
În opinia sa, problema este că episodul din 2022 continuă să fie folosit pentru a defini întreaga comunitate albaneză din Marea Britanie. Ferizi acuză formațiunea Reform UK și publicația Daily Telegraph că întrețin această imagine, cerând politicienilor britanici să renunțe la ceea ce el numește „vânătoarea de albanezi”.
„O minoritate vocală din politica și presa britanică a menținut vie criza migrației albaneze mult după ce ea s-a încheiat în date”, a declarat ambasadorul, argumentând că realitatea comunității albaneze din Marea Britanie este mult mai complexă decât imaginea construită în jurul traversărilor ilegale ale Canalului.
Ferizi a atras atenția și asupra politicii britanice privind vizele, despre care susține că ar fi putut contribui indirect la vulnerabilitatea unor persoane. Între 2018 și 2025, rata de aprobare a cererilor de viză depuse de cetățeni albanezi ar fi fost de numai 65,5%, în timp ce media pentru celelalte state din Balcanii de Vest s-ar fi situat în jurul valorii de 90%. Peste 70000 de solicitări depuse de albanezi ar fi fost respinse în această perioadă.
Ambasadorul consideră că diferența ar trebui analizată mai atent, întrucât accesul dificil la căile legale de migrație poate determina anumite persoane vulnerabile să apeleze la rețele de trafic de migranți și de persoane.
Ferizi nu susține însă că respingerea vizelor a provocat direct creșterea numărului de traversări din 2022. El spune doar că este necesară analizarea legăturii dintre cele două fenomene. În cazul în care căile legale sunt neobișnuit de greu accesibile, susține ambasadorul, migrația ilegală nu poate fi analizată complet separat de acestea.
Criticile sale se îndreaptă și către modul în care presa britanică prezintă comunitatea albaneză. Ferizi a contestat în mod special unele materiale care asociază cetățenii albanezi cu criminalitatea, considerând că anumite comparații statistice pot crea o imagine profund distorsionată.
El a criticat un articol care afirma că unul din 50 de albanezi aflați în Marea Britanie s-ar afla în închisoare, susținând că o asemenea cifră nu ține suficient cont de factori precum vârsta și sexul populației analizate. Potrivit ambasadorului, atunci când acești factori sunt luați în calcul, diferența este mult mai mică.
Mesajul transmis de Ferizi este că episodul din 2022 nu trebuie ignorat, dar nici transformat într-o definiție permanentă a comunității albaneze din Marea Britanie. „Valul a fost real”, a spus ambasadorul, dar a fost „excepțional și de scurtă durată”, iar dezbaterea publică britanică ar trebui să reflecte schimbarea situației.
Ferizi a avertizat totodată că această abordare riscă să devină parte din competiția politică internă din Marea Britanie. În opinia sa, politicienii ar trebui să se concentreze mai degrabă pe probleme precum șomajul în rândul tinerilor și sistemul de protecție socială decât să transforme naționalitatea migranților într-o temă politică permanentă.
Foto: ambasadat.gov.al/united-kingdom/en/
