Transportatorii rutieri din Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord au decis să suspende, pentru moment, protestele planificate la frontierele cu Uniunea Europeană, în așteptarea unei întâlniri cu reprezentanții Comisiei Europene, programată pentru 1 septembrie.
Disputa vizează limita de ședere de 90 de zile într-un interval de 180 de zile, regulă care se aplică și șoferilor profesioniști din statele din afara UE.
Reprezentanții sectorului transporturilor s-au întâlnit la Skopje pe 11 august și au decis să nu declanșeze deocamdată noi blocaje ale punctelor de trecere a frontierei. Aceștia vor aștepta rezultatul discuțiilor de la Bruxelles și vor decide ulterior dacă mențin suspendarea protestelor.
Problema este legată de modul în care regulile spațiului Schengen afectează activitatea șoferilor de transport internațional. Aceștia intră și ies în mod repetat din țările UE pentru a livra mărfuri, iar fiecare zi petrecută în spațiul Schengen este luată în calcul în limita de 90 de zile.
Situația poate ajunge să creeze un paradox pentru transportatori: camionul și marfa pot continua să circule legal, însă șoferul poate ajunge la limita perioadei de ședere și să întâmpine dificultăți la o nouă intrare în spațiul Schengen. Acest lucru se întâmplă chiar și în cazul în care acesta deține toate documentele profesionale și de transport necesare.
Problema devine și mai importantă odată cu implementarea Sistemului de Intrare/Ieșire (EES), prin care Uniunea Europeană urmărește electronic intrările și ieșirile cetățenilor din statele terțe. Dacă până acum verificarea duratei șederii se baza, în anumite situații, pe ștampilele din pașapoarte, sistemul electronic va permite calcularea cu mai mare precizie a zilelor petrecute în spațiul Schengen.
Pentru companiile de transport, această situație înseamnă o nouă variabilă care trebuie luată în calcul la planificarea curselor. Operatorii trebuie să urmărească nu doar disponibilitatea camioanelor și a mărfurilor, ci și numărul de zile de ședere rămase pentru fiecare șofer. Acest lucru poate complica stabilirea rutelor, programarea livrărilor și organizarea transporturilor internaționale.
Dimensiunea problemei este semnificativă. Aproximativ 17000 de șoferi din Macedonia de Nord ar putea fi afectați, iar la nivelul întregii regiuni a Balcanilor de Vest numărul celor care se confruntă cu această situație ar putea ajunge la circa 100000.
Transportatorii susțin că nu solicită neapărat eliminarea limitei de 90 de zile, ci reguli clare și aplicate uniform la toate punctele de frontieră. Potrivit reprezentanților industriei, interpretarea și aplicarea regulilor poate varia de la o frontieră la alta, ceea ce creează incertitudine pentru companiile care operează curse internaționale.
O altă solicitare este instituirea unui regim special pentru șoferii profesioniști. Transportatorii argumentează că aceștia nu intră în Uniunea Europeană în scop turistic și nici pentru a se stabili acolo, ci pentru a efectua livrări, a încărca sau descărca mărfuri și a reveni ulterior în țările de origine. Printre soluțiile discutate se numără reguli distincte privind durata șederii, permise speciale sau anumite derogări pentru personalul implicat în transportul internațional.
Disputa a ajuns inclusiv în Parlamentul European, unde Comisia Europeană a fost întrebată despre posibilitatea unor vize de lungă durată sau a unui sistem special destinat șoferilor din Balcanii de Vest. Până în prezent, însă, nu a fost introdusă o măsură care să rezolve concret dificultățile cu care se confruntă transportatorii în activitatea de zi cu zi.
Tensiunile au dus deja la proteste la începutul anului, când transportatori din Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord au organizat acțiuni coordonate la mai multe puncte de trecere pentru transportul de mărfuri către spațiul Schengen. Protestele au fost ulterior suspendate în urma dialogului cu Bruxelles-ul și a perspectivelor privind introducerea unor reguli speciale pentru șoferii profesioniști.
Până la jumătatea lunii august, însă, o astfel de soluție nu fusese implementată. Prin urmare, suspendarea actuală a protestelor reprezintă doar o pauză în conflict, nu și rezolvarea acestuia.
O eventuală reluare a blocajelor ar putea avea efecte dincolo de companiile din Balcanii de Vest. Regiunea reprezintă o legătură importantă pentru transporturile rutiere dintre Europa Centrală, sudul continentului și zona Adriaticii. Blocarea principalelor puncte de frontieră ar putea duce la formarea unor cozi de camioane, întârzieri ale livrărilor și perturbarea fluxurilor comerciale dintre statele balcanice și Uniunea Europeană.
În plus, limitarea disponibilității șoferilor ar putea reduce capacitatea de transport chiar și în absența unei închideri oficiale a frontierelor. Șoferii care și-au consumat perioada permisă de ședere ar putea fi nevoiți să evite anumite rute internaționale, ceea ce ar pune presiune suplimentară asupra companiilor de transport.
Deocamdată, nu au fost anunțate oficial noi blocaje. Transportatorii spun că sunt dispuși să continue dialogul, dar cer reguli clare și o soluție care să poată fi aplicată în mod practic în activitatea de zi cu zi. În același timp, regulile actuale privind șederea în spațiul Schengen rămân în vigoare.
Întâlnirea din 1 septembrie ar putea fi, astfel, decisivă pentru evoluția conflictului. Dacă discuțiile nu vor conduce la angajamente concrete și la o soluție acceptată de transportatori, protestele de la începutul anului ar putea reveni la frontierele dintre Balcanii de Vest și Uniunea Europeană.
În centrul disputei se află problema găsirii unui echilibru între regulile de imigrație ale spațiului Schengen și realitatea transportului rutier internațional, în care șoferii profesioniști sunt nevoiți să traverseze în mod repetat frontierele europene pentru a asigura circulația mărfurilor.
Foto: www.pixabay.com
