Lideri din Balcani și Turcia au lăudat inițiativa „Board of Peace”, lansată recent la Washington sub auspiciile președintelui american Donald Trump, în timp ce prezența unui comisar european croat la eveniment a generat nemulțumiri în rândul mai multor state membre ale Uniunea Europeană. Noua structură, propusă inițial ca parte a planului lui Trump pentru încheierea războiului din Gaza, a fost ulterior extinsă pentru a viza și alte conflicte internaționale.
Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a declarat în discursul său că țara sa este pregătită să contribuie cu trupe de menținere a păcii în Gaza și a respins ideea că noul organism ar încerca să înlocuiască Organizația Națiunilor Unite. „Nu pare o încercare de a înlocui ONU, dar dacă ajută la trezirea acestui gigant agonizant, atunci Dumnezeu să binecuvânteze Board of Peace”, a spus el.
Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, prezentă la ceremonie, a salutat de asemenea inițiativa, afirmând că țara sa „a simțit greutatea garanției americane”. Ea a menționat posibilitatea ca Forța de Securitate a Kosovo să participe la o eventuală misiune de pace în Gaza, considerând că o astfel de implicare ar reprezenta o oportunitate majoră de dezvoltare profesională pentru militarii kosovari.
În discursul său, Trump a invocat și rolul său în medierea relațiilor dintre Kosovo și Serbia, amintind acordul semnat la Washington în timpul primului său mandat. Implementarea documentului a avansat însă lent în anii următori.
La eveniment a participat și președintele României, Nicușor Dan, care a prezentat modalități prin care Bucureștiul ar putea sprijini populația din Gaza. Acesta a vorbit despre creșterea numărului de zboruri pentru evacuarea copiilor bolnavi și tratarea lor în spitale din România, precum și despre expertiza românească în sisteme de intervenție de urgență, burse pentru studenți palestinieni și sprijin pentru reconstrucția instituțiilor publice.
Ministrul de externe al Turciei, Hakan Fidan, a transmis că Ankara este pregătită să contribuie „în orice mod posibil”, inclusiv prin trimiterea de trupe într-o eventuală misiune internațională condusă de SUA. Emisarul special american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a elogiat cooperarea dintre Turcia, Qatar și Egipt în eforturile de mediere.
Deși reprezentanți ai Bulgariei, Croației și Greciei au fost prezenți, lideri din Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia au lipsit de la ceremonie.
Participarea comisarului european pentru Mediterană, Dubravka Šuica, la reuniune a declanșat însă controverse diplomatice. Franța a cerut explicații Comisiei Europene, afirmând că oficialul nu avea mandat din partea statelor membre pentru a participa. Parisul, alături de Belgia, Spania, Irlanda, Slovenia, Suedia și Portugalia, a criticat prezența acesteia, în timp ce Comisia a apărat decizia, susținând că UE trebuie „să fie la masă”, nu doar să finanțeze viitoarea reconstrucție a Gazei.
În paralel, Edi Rama a profitat de eveniment pentru a-i cere lui Trump să intervină în problema tribunalului de la Haga care judecă foști lideri ai Armatei de Eliberare a Kosovo, inclusiv pe fostul președinte kosovar Hashim Thaçi, aflat în detenție preventivă de mai mulți ani. Liderul albanez a criticat dur procurorii implicați în caz, făcând referire și la fostul procuror american Jack Smith.
Lansarea „Board of Peace” evidențiază ambițiile Washingtonului de a juca un rol central în soluționarea conflictelor globale, dar și tensiunile geopolitice persistente dintre aliați occidentali în privința modului de implicare în crizele internaționale.
