România a înregistrat, pentru al patrulea an consecutiv, un număr mai mare de imigranți decât de emigranți. În perioada 2022–2025, soldul migratoriu cumulat a fost de aproape 280.000 de persoane, potrivit unei analize realizate de Fundația Friedrich Ebert pe baza datelor statistice oficiale. Datele arată că soldul migratoriu a fost pozitiv în fiecare dintre cei patru ani analizați. În 2022, diferența dintre numărul persoanelor care s-au stabilit în România și cel al persoanelor care au plecat a fost de 97.114. În 2023, soldul a ajuns la 66.065 de persoane, în 2024 la 48.716, iar în 2025 la 66.920 de persoane.
Evoluția indică o schimbare a profilului migrațional al României, care nu mai este doar o țară de origine pentru fluxurile de emigrație, ci și o destinație pentru cetățenii români care revin din străinătate și pentru cetățenii altor state care aleg să locuiască aici.
Potrivit datelor Eurostat pentru 2024, aproximativ două treimi dintre imigranții de lungă durată înregistrați în România erau cetățeni români reveniți în țară. Mai exact, 184.700 din totalul de aproximativ 287.000 de persoane proveneau din această categorie. Prin urmare, imigrația nu se referă exclusiv la cetățenii străini, ci include și revenirea românilor din diaspora.
În rândul cetățenilor străini, un procent important îl reprezintă persoanele venite din Ucraina, în contextul războiului declanșat în această țară. Alte fluxuri importante de imigrație au provenit din Nepal și Sri Lanka, state de origine pentru numeroși lucrători străini care au ajuns în România în ultimii ani. În ceea ce privește imigrația definitivă, datele Institutului Național de Statistică arată că, în 2025, cei mai mulți cetățeni străini care s-au stabilit în România au provenit din Republica Moldova și Ucraina. Printre țările de origine ale noilor rezidenți se numără și Germania, Canada, Italia și Spania.
În cazul ultimelor state, o parte dintre persoanele care se stabilesc în România sunt cetățeni români care revin după perioade îndelungate petrecute în străinătate. Aceste reveniri reprezintă o continuare a fluxurilor de emigrație înregistrate în ultimele decenii, când Germania, Italia, Spania și Canada au fost printre destinațiile importante ale românilor.
Analiza evidențiază și necesitatea diferențierii între imigrația temporară, imigrația de lungă durată și stabilirea definitivă. Din punct de vedere statistic, o persoană este considerată imigrant de lungă durată atunci când locuiește într-o altă țară pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.
Stabilirea definitivă reprezintă o etapă distinctă, care poate interveni după mai mulți ani de ședere în statul de destinație. Datele pentru perioada 2022–2025 arată că România continuă să atragă atât cetățeni români care aleg să revină în țară, cât și cetățeni străini care își stabilesc reședința aici. Evoluția soldului migratoriu oferă un indicator relevant pentru schimbările demografice și pentru dinamica mobilității internaționale către și dinspre România.
Foto: www.pexels.com
