Autoritățile din Serbia au arestat zece persoane, dintre care nouă polițiști în activitate și un fost ofițer, suspectate că au torturat și intimidat mai mulți protestatari reținuți în timpul manifestațiilor anticorupție de anul trecut. Potrivit Ministerului de Interne de la Belgrad, suspecții ar fi folosit forța fizică și amenințările pentru a provoca suferințe persoanelor aflate în custodia poliției, cu scopul de a obține informații, de a le intimida și de a le pedepsi ilegal.

Presupusele abuzuri ar fi avut loc în noaptea de 14 spre 15 august 2025, într-un garaj aflat în incinta complexului guvernamental din centrul Belgradului. Cei zece suspecți ar fi făcut parte dintr-o unitate de elită a poliției și se aflau în timpul serviciului atunci când ar fi agresat persoanele reținute.

În comunicatul oficial, Ministerul de Interne a precizat că polițiștii ar fi recurs la violență și amenințări pentru a provoca „durere și suferință severă” mai multor persoane. Autoritățile au făcut publice doar inițialele celor reținuți. Potrivit postului public de televiziune RTS, printre suspecți s-ar afla și Igor Zmiric, comandantul Unității Speciale Antiteroriste din Serbia.

Arestările reprezintă prima acțiune majoră a autorităților în legătură cu acuzațiile de violență exercitată de forțele de ordine asupra participanților la protestele anticorupție care au cuprins Serbia în ultimii doi ani.

Manifestațiile au izbucnit în noiembrie 2024, după tragedia de la gara din Novi Sad, unde 16 persoane au murit în urma prăbușirii unei copertine de beton a clădirii renovate. Accidentul a declanșat un val de nemulțumire publică, iar studenții și activiștii au organizat proteste în mai multe orașe, cerând asumarea responsabilității de către autorități, transparență în anchetă și combaterea corupției.

Pe parcursul anului 2025, demonstrațiile s-au extins și au căpătat o dimensiune politică tot mai pronunțată, participanții acuzând guvernarea condusă de Aleksandar Vučić că nu a oferit explicații suficiente privind tragedia și că tolerează corupția la nivel instituțional. În timpul intervențiilor împotriva manifestanților, poliția a folosit gaze lacrimogene, vehicule pentru dispersarea mulțimilor și grenade asurzitoare.

Zeci de studenți și activiști au reclamat folosirea excesivă a forței de către polițiști, susținând că intervențiile au provocat răni fizice și traume psihologice. Organizațiile pentru drepturile omului au semnalat, de asemenea, cazuri de intimidare, hărțuire și supraveghere ilegală a protestatarilor, jurnaliștilor și reprezentanților societății civile.

Cazul celor zece polițiști arestați readuce în atenție acuzațiile privind tratamentul aplicat persoanelor reținute în timpul manifestațiilor. Potrivit anchetatorilor, presupusele agresiuni din garajul complexului guvernamental nu ar fi fost simple excese în timpul dispersării protestelor, ci acte de violență comise asupra unor persoane care se aflau deja sub controlul autorităților.

Criza politică generată de proteste a avut și consecințe electorale. La alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie 2026, lista susținută de mișcarea studențească a învins Partidul Progresist Sârb, formațiunea asociată fostului președinte Aleksandar Vučić, care s-a aflat la putere timp de mai mulți ani. Schimbarea politică a fost urmată de solicitări privind reformarea instituțiilor statului, inclusiv a poliției și a serviciilor de informații.

Mișcarea studențească a cerut tragerea la răspundere a celor implicați în presupusele abuzuri și demisia unor oficiali pe care îi acuză că au protejat vechea putere. Arestarea celor zece suspecți are loc, astfel, într-un moment de schimbare politică în Serbia și ar putea reprezenta un test important pentru noua conducere, în ceea ce privește independența anchetelor și responsabilitatea instituțiilor de forță. Deocamdată, acuzațiile împotriva polițiștilor fac obiectul investigațiilor, iar vinovăția acestora urmează să fie stabilită de justiție.

Foto: www.pexels.com

Leave a Reply