Intr-un articol publicat de rfi.ro se arata ca « Europa pare depăşită de actuala criza a migraţiei. Statele membre se organizează pe cont propriu, după ce au respins o parte din propunerile Comisiei Europene. Aceasta, acuzată că nu face nimic, înmulţeşte luările de poziţie şi anunţă noi propuneri care vor veni până la sfârşitul anului. »
In timp ce unele state europene, cum ar fi Franţa si Germania cer o mobilizare europeană dupa ce au respins ideea de “cote obligatorii” de migranţi şi alte idei legate de solidaritate, statele mai mici se confrunta cu adevarate crize umanitare, datorate lipsei de resurse, necesare acoperirii necesitatilor generate de valurile de migranti, care continua sa soseasca pe teritoriul lor.
Pe 13 mai 2015, Comisia Europeană propunea un set de solutii a caror viabilitate nu ar fi fost valida si in prezent. Se avea in vedere atunci relocarea a 40.000 de migranţi aflaţi în condiţii precare în Grecia şi în Italia. Intre timp, alţi 26.000 de migranţi au sosit numai săptamâna trecută în Grecia. Acest aflux, care nu a fost anticipat, a creat numeroase probleme si in tarile pe care refugiatii le tranziteaza, dupa ce sosesc pe continent.
RFI mai relateaza ca « Pentru moment, statele membre UE au acceptat să primească migranţi din Italia şi Grecia, dar nu în numărul propus de Bruxelles si calculat de la ţară la ţară în funcţie de PIB-ul fiecăreia, de numărul de migranţi deja primit, de populaţie, etc. »
Problemele financiare cu care se confrunta statele care sunt tranzitate de imigranti se datoreaza unor aspecte diverse: incepand de la slaba previzionare a fenomenului si lipsa alocarilor bugetare din resurse interne, pana la lipsa de reactie sau reactia intarziata a UE, care inca nu a reactionat proportioal cu amploarea fenomenului.
Pentru repartizarea obligatorie a refugiatilor, Comisia propusese alocarea a 50 de milioane de euro. Banii sunt alocati dintr-un avans de la bugetul UE pentru anul viitor, deci si acestia incerti. Teoretic, statele care primesc migranţi pot face apel la acele fonduri UE.
Ungaria este una din tarile UE care a refuzat să preia migranti, aflati deja pe teritoriul Europei, in special din cei care au patruns prin tarile sudice (Grecia si Italia).
Strategia guvernului de la Budapesta nu a fost gresita, daca tinem seama de previziunile conform carora noi valuri de migranti vor sosi in perioada urmatoare. « Se estimează că circa 3000 de migranţi ar putea sosi de acum zilnic în Ungaria, ei provin prin Balcani din Grecia şi sunt majoritatea sirieni », se afirma in acelasi material publicat de RFI. Ungaria a cerut un ajutor de urgenţă la Bruxelles de 8 milioane de euro care îi va fi acordat.
Punctele de acces pentru migraţie sunt create cu ajutorul UE, prin structurile existente legate de migraţie si paza frontierelor, cum ar fi Agenţia Frontex, Europol si Oficiul European pentru Azil (EASO). Ideea este de a ajuta un stat aflat sub presiunea migraţiei in identificarea si trierea migrantilor prin luarea amprentelor digitale etc. Comisia Europeana tocmai a deschis un nou astfel punct de acces în Sicilia iar altul în Grecia urmează.
Bulgaria, depăşită de situaţia de la frontiera cu Serbia şi cu Macedonia si a trimis acolo armata. La fel va face si Ungaria dupa ce se va primi votul in parlament, pe aceasta chestiune.
Franţa şi Germania au declarat la cel mai înalt nivel, prin vocile presedintelui Hollande si respectiv, cancelarului Merkel, că este nevoie de mobilizare (!!!), dar în luna iunie Franţa însăşi respinsese ideea Comisiei pentru o politică de azil si migraţie.
